„Dumnezeu să binecuvânteze România”, așa și-a încheiat Klaus Iohannis discursul în care și-a anunțat demisia. Astăzi, 12 februarie, el pleacă de la Palatul Cotroceni, după zece ani pe care i-a petrecut în cea mai înaltă funcție din stat. Ce lasă bun și ce lasă rău în urmă? Patru experți în științe politice și comunicare au răspuns, pe scurt, la această întrebare, pentru Digi24.ro.  

Pe scurt, aceștia arată că Iohannis a păstrat România pe o traiectorie euro-atlantică și că s-a luptat, în primul mandat, pentru democrație - atunci când era pusă în pericol de PSD și, în special, Liviu Dragnea.

Tot Klaus Iohannis ne lasă, însă, într-o criză care poate împinge România spre valul „radicalismului de dreapta care a cuprins Europa și SUA”, după cum a subliniat unul dintre experții cu care Digi24.ro a stat de vorbă.

„Va fi foarte dificil să avem o percepție neutră asupra mandatelor lui Iohannis în următoarele decenii. O paralelă ar fi mandatul lui Constantinescu, un mandat prezidențial plin de consecințe, dar care a rămas în memoria colectivă drept unul negativ, oricât ar încerca analiștii să demonstreze contrariul. Klaus Iohannis va fi perceput la fel, în plus. a terminat printr-o demisie, ceea ce îl va transforma într-un înfrânt”, a subliniat, la nivel general, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, Cristian Pîrvulescu, într-o declarație acordată Digi24.ro. 

Klaus Iohannis a manifestat „un imperial dispreț” față de români - este principalul element negativ subliniat de Bogdan Teodorescu, doctor în comunicare și conferențiar universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din SNSPA.

„Domnul Iohannis a fost disprețuitor cu toți. Asta a dus la această stare de nemulțumire și creșterea volumului anti-sistem din România, care speculează în continuare atitudinea lui Iohannis drept tipică sistemului, clasei politice. Moștenirea domnului Iohannis este aceea că a întărit anti-sistemul din România și că probabil România va intra și ea în valul radicalismului de dreapta care bântuie Europa și SUA”, a explicat Bogdan Teodorescu, pentru Digi24.ro.

Același lucru este întărit și de Răzvan Petri, un tânăr politolog, copreședinte al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare, cofondator Politica la Minut. 

„A refuzat constant să comunice pe teme importante, atât pe teme care țin de crize naționale, lăsând loc conspirațiilor, dar și în ceea ce privește cheltuielile administrației și ceea ce face el ca președinte”, a declarat Răzvan Petri, pentru Digi24.ro.

Acesta a mai subliniat, la aspectele negative, faptul că Iohannis a „centralizat puterea în mâinile sale” și a extins puterea serviciilor secrete în 18 domenii, de la 4, cum ar fi Sănătatea sau Educația (incluse în Strategia Națională de Apărare a Țării pe parcursul celor 10 ani). 

„A părut că serviciile de informații au ieșit de sub controlul democratic în timpul președinției lui. Nu mai sunt controlate de mai multe ramuri ale statului român, pare că au intrat sub controlul unei singure persoane, sub controlul lui Klaus Iohannis (...)  În acest moment avem un stat opac în care jocurile se fac în spatele ușilor închise”, a adăugat cofondatorul Politica la Minut.

La controlul asupra serviciilor de informații se adaugă și controlul partidelor. Profesorul de Științe Politice Andrei Țăranu a subliniat, pentru Digi24.ro, că modul în care Klaus Iohannis a gestionat politica internă este „dezastruos”. 

„Și-a asumat un model asemănător lui Carol al II-lea, încercarea de a pune partidele la dispoziția lui, în special PNL și PSD, dar a încercat același lucru și cu USR. Încercarea a fost de dominare completă a partidelor politice. Vă dau exemplu cu prezența lui la așa-zisa alegere a lui Cîțu, bătălia uriașă pe care a avut-o cu Orban pentru a subordona complet PNL, PSD pe care l-a disprețuit și odată cu venirea lui Ciolacu a reușit să și-l subordoneze complet. Cu USR a avut același tip de relație până când USR și-a pierdut complet substanța, dintr-un partid anti-sistem a rămas un partid care nu poate să fie de încredere”, a subliniat profesorul de științe politice Andrei Țăranu, pentru Digi24.ro.

Chiar și așa, Klaus Iohannis nu a reușit să rezolve „problema crizelor instituționale”, a subliniat decanul Facultății de Științe Politice de la SNSPA, Cristian Pîrvulescu.

„Criză instituțională înseamnă raportul dintre Președinte, Parlament și Guvern. Principalul neajuns e că nu a atacat problema crizei instituționale, a încercat să o rezolve tacit și i-a căzut victimă (...) Nu a găsit sprijin, însă, la politicieni să rezolve această criză instituțională, iar ea ne duce spre haos. Drumul spre haos este deschis, iar cei care folosesc haosul sunt cei de la extrema dreaptă și Moscova putinistă”, a declarat Cristian Pîrvulescu pentru Digi24.ro.

Experții cu care Digi24.ro a stat de vorbă au subliniat, la capitolul „aspecte pozitive”, faptul că Iohannis, în calitate de președinte, a protejat democrația din România, în special în primul mandat. 

„Noi suntem în democrație, pentru că în momentul în care Dragnea a încercat să preia controlul și să ne transforme într-o autocrație post-democratică, președintele Iohannis a rezistat, iar acest lucru nu îi va fi luat niciodată”, a subliniat decanul Facultății de Științe Politice din SNSPA, Cristian Pîrvulescu. 

În acest sens, consultantul politic Bogdan Teodorescu arată că Iohannis „nu a atacat niciodată media”. 

„A ieșit din paradigma foștilor președinți care împărțeau media între buni și răi, media favorabilă, nefavorabilă - inclusiv cu atacuri, solicitări ca anumite ziare să nu fie citite, ceea ce a dus la o relație decentă între funcția prezidențială și elemente semnificative ale societății civile”, a explicat Bogdan Teodorescu pentru Digi24.ro. 

Un alt aspect pozitiv subliniat de experții cu care Digi24.ro a stat de vorbă este faptul că Iohannis nu a deraiat România de pe parcursul euro-atlantic. 

„Nu a fost niciodată o întrebare legată de orientarea României la nivelul liniei date de președinte, cât timp a fost la Cotroceni”, a subliniat Răzvan Petri, pentru Digi24.ro.

Profesorul Andrei Țăranu susține că, din punct de vedere al politicii externe, Klaus Iohannis a avut două mandate „foarte bune”, până în punctul în care a încercat să obțină pentru el funcția de șef al NATO sau cea de președinte al Consiliului European. 

„A păstrat relațiile bune cu SUA și UE, până anul trecut, când l-a apucat povestea cu șefia NATO, cu președinția Consiliului European. Încercarea de parvenitism care a dat foarte prost pentru președintele Iohannis și România a stricat, din punct de vedere al politicii externe, tot ce făcuse bun până în 2024. Avem o perioadă de 9 ani foarte bună, din punctul meu de vedere, în politica externă - și pe relația cu Ucraina, Moldova - dar tot ceea ce a fost bun a stricat în ultimul an”, a subliniat profesorul Andrei Țăranu.