Uniunea Europeană vrea să îmbunătățească protecția infrastructurilor maritime critice precum gazoductele sau cablurile de date submarine, urmând ca de anul viitor să desfășoare exerciţii navale comune, informează Reuters, citat de Agerpres.
Atacurile care au produs în septembrie anul trecut scurgeri de gaze din conductele Nord Stream din Marea Baltică au sporit îngrijorarea faţă de infrastructurile europene.
Comisarul european pentru mediu Virginijus Sinkevicius a declarat că planurile respective erau în lucru dinaintea exploziilor de la Nord Stream, dar au fost ameliorate ca reacţie la acestea.
"Ulterior, statele membre au spus foarte clar că trebuie să ne întărim mai mult cooperarea, să creăm capacităţi, să ne asigurăm că infrastructurile noastre critice sunt protejate mai bine", a spus el, adăugând că "nivelul de ameninţare creşte".
Astfel, ţările membre îşi vor coordona eforturile de protecţie a gazoductelor, cablurilor de date submarine, parcurilor eoliene maritime şi a altor infrastructuri critice.
Conform strategiei, UE va elabora evaluări ale riscurilor, planuri de refacere după dezastre şi de monitorizare regională.
Planul Uniunii prevede o cooperare mai bună cu NATO, extinderea patrulelor în zonele de coastă şi eforturi mai mari de identificare din timp a ameninţărilor - de exemplu, prin utilizarea programelor UE legate de sateliţi pentru detectarea navelor neidentificate.
Olanda a afirmat că o navă rusească detectată luna trecută în apropierea unui parc eolian maritim din Marea Nordului este implicată în încercările Moscovei de a obţine informaţii în vederea sabotării infrastructurilor. Autorităţile din Suedia, Germania şi Danemarca anchetează exploziile de la gazoductele Nord Stream, construite de Rusia pentru exporturile de gaze către Europa; cele trei state au afirmat că deflagraţiile au fost produse intenţionat, însă nu au indicat niciun posibil vinovat.
Reuters menţionează că infrastructura energetică constituie o preocupare deosebită, în contextul extinderii parcurilor eoliene maritime din Europa şi folosirii terminalelor de gaz natural lichefiat pentru înlocuirea gazelor furnizate de Rusia prin conducte. O supraveghere mai bună a zonelor maritime ar contribui şi la monitorizarea de către fiecare ţară a degradării mediului şi la reacţia faţă de astfel de fenomene şi faţă de modificările legate de climă, cum ar fi creşterea nivelului mărilor.