Uniunea Europeană a fost criticată pentru suspendarea aplicării unor sancțiuni împotriva guvernului israelian, ca răspuns la eforturile de pace ale lui Donald Trump în Orientul Mijlociu, în contextul în care fragilul armistițiu era în pericol, relatează The Guardian.
După întrevederea de luni cu miniștrii de externe ai UE, șefa politicii externe europene, Kaja Kallas, a anunțat amânarea eforturilor de suspendare a acordurilor comerciale preferențiale cu Israelul și a sancțiunilor împotriva persoanelor responsabile de alimentarea conflictului de ambele părți.
Contextul s-a schimbat de când măsurile au fost propuse luna trecută, a afirmat Kallas. Menționând „punctele de vedere divergente”, ea a spus că miniștrii au convenit: „Nu vom lua măsuri în acest moment, dar nici nu le vom retrage, deoarece situația este fragilă”.
Doi foști înalți funcționari ai UE, vorbind separat, au criticat decizia de a nu avansa cu sancțiunile.
În opinia lui Sven Kühn von Burgsdorff, fost reprezentant al UE în teritoriile palestiniene, Kallas nu a înțeles „esența” responsabilității juridice. „Sancțiunile nu sunt doar o măsură menită să determine sau să constrângă o terță parte să-și schimbe sau să-și adapteze comportamentul. Măsurile restrictive fac parte din instrumentele pe care UE și le-a acordat pentru a reacționa la încălcările dreptului european și internațional”, a afirmat acesta.
În luna iunie, UE a constatat că Israelul a încălcat obligațiile în ceea ce privește drepturile omului prevăzute în acordul de asociere, care reglementează comerțul și cooperarea între cele două părți. Avocații susțin că UE are, de asemenea, obligația de a se asigura că politica sa este conformă cu avizul neobligatoriu emis de Curtea Internațională de Justiție în 2024, care impune Israelului să pună capăt ocupației teritoriilor palestiniene cât mai curând posibil.
Burgsdorff a fost unul dintre promotorii unei declarații semnate săptămâna trecută de 414 foști diplomați și înalți funcționari, în care se solicita UE să ia măsuri ferme „împotriva sabotorilor și extremiștilor de ambele părți”, ale căror acțiuni pun în pericol „crearea unui viitor stat palestinian”.
Declarația salută planul lui Trump, dar subliniază că problema autodeterminării palestiniene este abordată doar „vag”.
Citește și: Prima țară din Europa care interzice comerțul și tranzitul de arme cu Israelul, refuzând să mai aștepte o decizie comună UE
Nathalie Tocci, fostă consilieră a doi înalți reprezentanți ai politicii externe a UE, a declarat că renunțarea la sancțiuni ar fi cel mai rău rezultat posibil pentru blocul comunitar.
„Acesta este ultimul lucru pe care ar trebui să-l facem, deoarece acesta este exact momentul în care trebuie să menținem presiunea. Pentru că știm cu toții că nu este deloc sigur că acest plan va fi pus în aplicare”, a declarat Tocci pentru sursa citată, făcând aluzie la prima fază a planului prezentat de Donald Trump, care a fost marcată de violențe, determinând o luptă diplomatică pentru susținerea acordului.
„Mă tem că... guvernele și instituțiile europene vor reveni la tiparele vechi”, a adăugat ea.
Liderii europeni vor discuta despre conflictul dintre Israel și Gaza în cadrul unui summit joi și sunt de mult timp divizați în privința Orientului Mijlociu. Aceștia sunt împărțiți între susținătorii vocali ai Palestinei, precum Spania și Irlanda, și aliații fideli ai guvernului prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, precum Ungaria și Republica Cehă.
Însă protestele masive din multe state membre ale UE împotriva numărului de victime și a suferinței din Gaza au determinat Comisia Europeană să propună luna trecută suspendarea acordurilor comerciale preferențiale și impunerea de sancțiuni persoanelor responsabile de alimentarea conflictului de ambele părți.
Surse de rang înalt din UE au respins criticile repetate potrivit cărora blocul este „un plătitor, nu un actor” în Orientul Mijlociu. Această critică se referă la rolul UE ca cel mai mare donator pentru palestinieni – 1,5 miliarde de euro în asistență umanitară de la 7 octombrie – dar susține că blocul este prea divizat pentru a avea influență în procesul de pace.
Citește și: Războiul din Gaza expune „sufletul chinuit” al Europei. Care este principalul obstacol ce blochează planul UE de a pedepsi Israelul
Oficialii UE consideră că blocul ar trebui să fie reprezentat în „consiliul de pace” al lui Trump, reflectând contribuția sa probabilă la reconstrucția Gazei. Oficialii doresc, de asemenea, ca statele din Golf să se implice în finanțarea costurilor de reconstrucție estimate la 70 de miliarde de dolari ale războiului de doi ani.
UE a salutat planul președintelui american, dar într-un document scurs în presă și văzut de sursa citată se afirmă că rolul Autorității Palestiniene și soluția celor două state ar putea fi „mai bine elaborate”. Planul lui Trump, conform documentului UE, „nu abordează situația din Cisiordania”.
Burgsdorff a afirmat că este important ca UE să joace un rol diplomatic activ pentru a se asigura că „lacunele” din planul lui Trump sunt completate, abordând problema așezărilor din Cisiordania și „lucrând la o cale credibilă către o soluție cu două state”.
„Trebuie să lucrăm la un mandat ONU foarte robust, un mandat care să permită partenerilor internaționali să trimită soldați și forțe de securitate pentru a asigura securitatea în Fâșia Gaza”, a spus el. Se preconizează că Egiptul va conduce forța internațională de stabilizare, cu trupe care ar putea proveni din Turcia, Indonezia și Azerbaidjan.
Liderii UE, care au lăudat rolul Egiptului ca mediator în conflict, se vor întâlni miercuri la Bruxelles cu președintele Abdel Fatah al-Sisi.
UE a avut ocazia „să demonstreze lumii că mergem mai departe de simpla «plată»”, a spus Burgsdorff. „Trebuie să urcăm treptele și să avem ambiții politice.”
Claudio Francavilla, director asociat al Human Rights Watch pentru Uniunea Europeană, a declarat că guvernele europene continuă să protejeze autoritățile israeliene de răspundere.
Reacționând la declarația lui Kallas, el a spus: „Ceea ce s-a schimbat până acum este amploarea și intensitatea crimelor oribile comise de Israel în Gaza, dar ocupația ilegală și crimele de apartheid, strămutarea forțată, tortura și oprimarea palestinienilor continuă”.