Uniunea Europeană intenţionează să finalizeze un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei până pe 24 februarie, ziua în care se împlineşte un an de la declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei. Anunțul a fost făcut joi de şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Kiev.
„Până în 24 februarie, exact la un an de la începerea invaziei, ne propunem să instituim al zecelea pachet de sancţiuni”, a anunţat Von der Leyen, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„Astăzi Rusia plăteşte un tribut greu, căci sancţiunile noastre îi erodează economia, făcând-o să dea înapoi cu o generaţie”, a afirmat şefa Comisiei Europene, în timp ce Bruxellesul a impus de aproape un an o serie de sancţiuni severe pentru a limita veniturile Moscovei destinate să susţină invazia sa din Ucraina.
Una dintre cele mai semnificative măsuri este plafonarea preţului la exportul de petrol rusesc la nivelul de 60 de dolari.
Această limitare stabilită la începutul lunii decembrie de Uniunea Europeană, G7 şi Australia „costă deja Rusia circa 160 milioane de euro pe zi”, a mai arătat şefa Comisiei Europene.
La începutul lunii decembrie, UE a instituit de asemenea un embargo la ţiţeiul rusesc transportat pe cale maritimă. Acesta se va extinde de duminică la achiziţionarea de produse petroliere rafinate ruseşti, iar ţările din cadrul G7 vor plafona de asemenea preţul la respectivele produse.
În acelaşi timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut noi sancţiuni împotriva Rusiei, subliniind în conferinţa de presă cu şefa Comisiei Europene că efectele celor existente „s-au atenuat”. De aceea, spune el, adoptarea de noi restricţii trebuie „accelerată”, potrivit EFE.
„Este o sarcină comună de a reduce capacitatea Rusiei de a eluda sancţiunile”, a declarat liderul ucrainean după întâlnirea sa cu Von der Leyen, care a sosit joi dimineaţa la Kiev împreună cu 15 membri ai executivului UE şi va prezida vineri summitul UE-Ucraina.
Rusia „îşi accelerează capacitatea de a se adapta sancţiunilor existente”, în timp ce, în paralel, UE a „încetinit” ritmul de punere a lor în aplicare, a atenţionat Zelenski.
Întrebată, între altele, cu privire la recentele eforturi de combatere a corupţiei în Ucraina, problemă-cheie pentru această ţară aflată în plin război şi pentru aderarea ei viitoare la UE, Ursula von der Leyen a salutat, alături de Vladimir Zelenski, o reacţie „rapidă la nivel politic” pentru ca această luptă să dea „rezultate tangibile”.
„Mă linişteşte faptul să văd că organismele anticorupţie sunt în alertă şi detectează rapid cazurile de corupţie”, a adăugat ea.
Autorităţile ucrainene au efectuat miercuri o serie de percheziţii la reşedinţele unor înalţi foşti şi actuali funcţionari, inclusiv la un cunoscut oligarh, şi la sediile unor administraţii în legătură cu cazuri de corupţie, un flagel care erodează ţara.
Aceste descinderi ale poliţiei au survenit la o săptămână după concedierea mai multor înalţi responsabili în urma unui caz de corupţie privind aprovizionarea armatei, primul scandal de această amploare de la începutul invaziei ruse.
Bruxellesul, al cărui ajutor financiar pentru Kiev este semnificativ de aproape un an, a făcut din lupta împotriva corupţiei un criteriu major dacă Ucraina vrea să spere să adere într-o zi la blocul european.
În plus, posibilitatea deturnării ajutorului militar sau financiar acordat pentru efortul de război ucrainean ar fi percepută negativ de SUA şi UE.
Vizita delegaţiei executivului european la Kiev se axează, de partea ucraineană, pe aspiraţiile Ucrainei de a impulsiona procesul de aderare la UE, după ce anul trecut a fost recunoscută drept candidat la admitere.
Din perspectiva Bruxellesului, acest desant al Comisiei în capitala ucraineană are un caracter eminamente simbolic şi de sprijin pentru Kiev şi va începe cu o reuniune a executivului UE în această ţară.
Majoritatea membrilor Comisiei se vor întoarce la sfârşitul acestei zile la Bruxelles, din motive de securitate, în timp ce Von der Leyen şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, vor organiza vineri un summit cu Zelenski.
Evenimentul survine la o săptămână după decizia Germaniei de a da undă verde livrărilor de tancuri de luptă Leopard 2, atât din cadrul armatei proprii, cât şi celor puse la dispoziţia Kievului de către aliaţii săi, în timp ce Ucraina mai cere şi avioane de luptă.
Atât cancelarul german Olaf Scholz, cât şi preşedintele american Joe Biden au respins până acum trimiterea de avioane de luptă, Berlinul insistând că prioritatea este de a împiedica NATO să devină parte a conflictului, notează EFE.