Milioane de refugiați ucraineni din UE ar putea risca să își piardă statutul juridic, deoarece nu există un plan clar care să le permită să rămână după o încetare a focului cu Rusia.
De la invazia Rusiei în februarie 2022, Directiva UE privind protecția temporară a devenit o salvare juridică pentru aproape 4,3 milioane de ucraineni, scrie European Pravda.
Aceasta permite țărilor UE să acorde dreptul de a locui, de a munci și de a avea acces la servicii ucrainenilor, dintre care majoritatea s-au stabilit în Polonia, Germania, Cehia și Slovacia.
Cu toate acestea, pe măsură ce negocierile de încetare a focului continuă, această plasă de siguranță ar putea fi perturbată.
O încetare a focului poate schimba scenariul peste noapte, iar țările gazdă vor fi nevoite să decidă dacă să reducă protecția, să insiste asupra integrării sau să împingă refugiații să se întoarcă acasă.
Anul trecut, guvernele UE au convenit să prelungească protecția temporară până în martie 2026, depășind cu mult domeniul de aplicare inițial al unei perioade de protecție de doi ani, cu o posibilă prelungire de un an. Orice prelungire va fi acordată de la an la an.
Nivelurile de protecție variază, de asemenea, de la țară la țară. Fiecare țară din UE interpretează oarecum diferit directiva în legislația sa națională, ceea ce înseamnă că ucrainenii sunt tratați diferit în funcție de locul în care se stabilesc.
Comisia Europeană a declarat că a început să analizeze următorii pași, inclusiv dacă să prelungească sau nu protecția temporară, să ajute persoanele să treacă la statutul național pentru muncă, studii sau reîntregirea familiei și să îi sprijine pe cei care decid să se întoarcă în Ucraina.
Ministrul de interne ceh Vit Rakušan a confirmat că Cehia, împreună cu Germania și Comisia Europeană, este implicată activ în formularea unui răspuns comun în timpul președinției poloneze a Consiliului UE. „Dar condițiile specifice nu au fost încă negociate”, a spus Rakušan.
După cum a aflat Euractiv, Consiliul UE urmează să examineze această chestiune la următoarea sa reuniune a miniștrilor de interne, în iunie.
Unele țări nu așteaptă Bruxelles-ul și iau măsuri pentru a găsi un „statut regulat pe termen mai lung”. Polonia va oferi în curând un statut național de ședere temporară de trei ani ucrainenilor care au beneficiat de protecție temporară continuă timp de cel puțin un an.
În Cehia, un nou permis de ședere special de cinci ani va fi disponibil pentru ucrainenii care locuiesc acolo de mai mult de doi ani și au un loc de muncă, cu obligativitatea școlarizării copiilor lor.
Dar chiar și Cehia, una dintre cele mai mari țări gazdă, a precizat că nu va elibera noi permise de ședere temporară „după terminarea războiului”, după cum a declarat ministrul de interne.
Alte capitale își dezvoltă propriile planuri. Austria, Italia, Estonia și Letonia adoptă soluții pe termen lung cu diferite niveluri de protecție.
Ministerul de Interne al Germaniei a declarat că a elaborat deja opțiuni, dar depinde de următorul guvern să decidă ce propuneri vor fi prezentate pe această temă, subliniind necesitatea unei abordări europene coordonate.
Guvernul României a prelungit recent sprijinul și asistența umanitară pentru persoanele vulnerabile care au fugit din zona de conflict armat din Ucraina până la 31 decembrie 2025.