Le va ține piept vreodată Bruxellesul marilor companii de tehnologie din SUA și lui Donald Trump? Lipsa de reacție din partea Uniunii Europene în fața amenințărilor și măsurilor agresive luate de Washington nu este doar un eșec legal sau economic, ci pune la îndoială însăși fundația identității democratice a Europei. Însă, ca să nu ajungă un vasal al Americii și al Silicon Valley, UE are o armă secretă menită să o ferească de presiunile externe și să îi apere suveranitatea: instrumentul anti-coerciție cunoscut și sub denumirea de „bazooka comercială”.
Cum s-a ajuns aici? La finalul lunii iulie, Comisia Europeană a acceptat un acord umilitor cu Trump care a permanentizat tarifele comerciale de 15% pentru exporturile UE în SUA. Europa nu a primit nimic la schimb.
Mai mult, Comisia Europeană s-a angajat și să transfere peste 1 trilion de dolari în Statele Unite sub formă de investiții și achiziții de energie și armament.
Acordul a expus fragilitatea dependenței Europei de Statele Unite. La nici o lună de la acel moment, Trump a amenințat că va impune noi tarife nimicitoare dacă UE va lua măsuri contra companiilor de tehnologie din SUA care operează în Europa.
Bruxellesul a promis în trecut că noul instrument anti-coerciție, așa-numita „bazooka comercială”, va fi scutul suprem al Europei împotriva presiunilor făcute din exterior, însă aceasta nu a fost invocată deloc în cele șase săptămâni de cât Trump și-a lansat amenințările.
În schimb, UE a amendat Google cu o sumă ce reprezintă mai puțin de 1% din veniturile sale anuale pentru „practici abuzive” pe piața publicității online din Europa.
Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, au arătat foarte clar care sunt intențiile lor: nu mai fac niciun efort să întărească democrația în Europa, ci, dimpotrivă, caută să o submineze.
Ce ar putea să facă Uniunea Europeană? Dacă destule guverne sunt de acord (o majoritate calificată: măcar 15 din 27 state membre, reprezentând cel puțin 65% din populația totală), Comisia Europeană ar putea să interzică accesul pe piața europeană a bunurilor și serviciilor din SUA sau ar putea să aplice tarife comerciale pentru exporturile americane.
Prin instrumentul anti-coerciție, UE poate să restricționeze drepturile intelectuale, să blocheze investițiile și să ceară despăgubiri din partea companiilor americane pentru a primi din nou acces la piața europeană.
Instrumentul nu este doar o metodă de răzbunare economică, ci și o formă de exprimare a voinței politice a Europei, prin care ar putea semnala că nu va tolera coerciția externă, se arată într-o analiză publicată în The Guardian. Acum, însă, bazooka comercială nu este decât un prespapier care zace nefolosit.
În perioada în care au avut loc discuțiile privind acordul comercial dintre UE și SUA, multe guverne europene au avut cuvinte dure de spus în public, dar nu au făcut eforturi prea mari pentru a activa instrumentul anti-coerciție. Alte țări, precum Irlanda și Italia, au cerut chiar ca Europa să păstreze o atitudine cât mai prietenoasă față de SUA.
În afară de aceste măsuri punitive, Europa ar putea chiar să înlocuiască încetul cu încetul toate platformele și serviciile de tip „cloud” ale marilor companii de tehnologiei din afara UE cu alternative autohtone.
Marele pericol al acestui moment este că dacă Europa nu va acționa acum, s-ar putea să nu mai acționeze niciodată. Cu cât așteaptă mai mult, cu atât se va eroda mai mult încrederea în propriile sale capacități, potrivit lui Johnny Ryan, directorul Enforce, o unitate a Consiliului Irlandez pentru Libertăți Civile, cea mai veche organizație independentă pentru drepturile omului din Irlanda.
Rezistența va părea tot mai inutilă. Cu cât va accepta mai mult că legile UE nu sunt obligatorii, că instituțiile sale nu sunt suverane și că democrația sa nu este autodeterminată, cu atât mai inevitabilă va deveni și calea spre autoritarism prin manipularea algoritmică a rețelelor sociale și normalizarea minciunilor.
Europa trebuie să acționeze acum, nu doar ca să îi țină piept lui Donald Trump, ci și ca să își creeze spațiul de care are nevoie pentru a exista ca entitate liberă și suverană.
Alte democrații privesc cu atenție ce se întâmplă în Europa: va rezista ultimul bastion al multilateralismului liberal în fața presiunii externe sau va ceda? Vor supraviețui instituțiile democratice atunci când cea mai puternică democrație din lume îi întoarce spatele?
Președintele brazilian Lula de Silva a demonstrat deja că singurul mod prin care poți să îi faci față unui lider autoritar ca Trump este să îi răspunzi la fel de agresiv.
Dacă Europa va ezita și va continua doar să emită declarații politicoase, să impună amenzi simbolice și să spere la un viitor mai bun, bătălia va fi deja pierdută.