Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a publicat marţi propunerea a cinci ţări europene de a interzice în UE aşa-zişii poluanţi „eterni” PFAS, pe care o va evalua înainte de a transmite o recomandare la Bruxelles şi statelor membre UE pentru implementare după 2026, relatează AFP, citată de Agerpres.

Autorităţile sanitare germane, daneze, olandeze, norvegiene şi suedeze au depus la mijlocul lunii ianuarie la autoritatea de reglementare a UE un proiect de „restricţionare” a acestor substanţe, susţinut de alte state precum Franţa.

Această propunere vizează să interzică producerea, utilizarea, importul şi introducerea pe piaţă a aproximativ 10.000 de compuşi aparţinând perfluoruraţilor (PFC) şi substanţelor polifluoroalchilate (PFAS) în UE şi în Spaţiul Economic European.

Această familie de compuşi chimici de sinteză include mai mult de 4.700 de molecule, dintre care unele sunt suspectate că au un impact dăunător asupra sănătăţii. Numele de poluanţi „eterni” provine de la ciclul de viaţă foarte lung.

Dotate cu proprietăţi antiaderente, impermeabile şi termorezistente, aceste substanţe sunt prezente în mai multe domenii industriale şi ale vieţii de zi cu zi: produse din teflon, ambalaje alimentare, aeronautică, textile, etc.

Cu toate acestea, autorii proiectului estimează că cel puţin 4,4 milioane de tone de PFAS vor scăpa în mediu în următorii 30 de ani dacă nu se iau măsuri.

„Aceasta ar fi una dintre cele mai mari interdicţii de substanţe chimice impuse vreodată în Europa (...) Ar reduce pe termen lung cantităţile de PFAS în mediu şi ar face produsele şi procesele (de producţie) mai sigure pentru oameni”, au indicat cele cinci ţări într-o declaraţie comună.

În practică, propunerea prevede ca întreprinderile să aibă un termen de la un an şi jumătate până la maximum 12 ani pentru a elimina treptat PFAS, în funcţie de utilizări şi de disponibilitatea substanţelor alternative.