Comisia Europeană a publicat miercuri o listă de ţări de imigraţie zise „sigure”, limitând astfel posibilităţile de azil pentru resortisanţii lor, informează AFP.

Pe această listă se află Kosovo, Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Maroc şi Tunisia.

Ideea este de a accelera procesarea cererilor de azil ale resortisanţilor lor care emigrează în număr mare spre UE, Comisia considerând că aceştia nu au „a priori” profilul de refugiaţi şi, prin urmare, trebuie grăbită repatrierea lor.

Mai multe state, printre care AFP menţionează Franţa, au deja propriul concept de „ţări de origine sigure”.

La nivelul UE nu există însă o listă comună şi armonizată, ceea ce, potrivit responsabililor europeni, îi încurajează în prezent pe solicitanţii de azil să vizeze anumite ţări de primire cu criterii mai flexibile, notează AFP, citată de Agerpres.

Prin lista prezentată, Comisia vrea să remedieze această situaţie. Ea consideră de asemenea că majoritatea ţărilor candidate la aderarea la UE îndeplinesc, în principiu, „criteriile pentru a fi desemnate ca ţări de origine sigure”.

Ideea acestei liste este criticată de ONG-urile de protecţie a migranţilor.

Pentru a intra în vigoare, propunerea va trebui aprobată de Parlamentul European şi de statele membre ale UE. Însă, după cum notează AFP, subiectul este unul foarte sensibil pe plan politic şi riscă să provoace dezacorduri printre Cei 27.

Dosarul a fost promovat mai ales de Roma, care a salutat miercuri „un succes al guvernului italian”.

Comisia a prezentat deja o listă de acelaşi tip în 2015, dar proiectul a fost în cele din urmă abandonat din cauza dezbaterilor intense cu privire la includerea sau nu a Turciei, ţară cu un bilanţ amestecat în materie de independenţă a justiţiei, drepturile omului şi libertatea presei.

Bruxellesul se află sub presiune pentru a înăspri politica în domeniul imigraţiei, pe fondul unei ascensiuni a dreptei şi extremei drepte pe continent.

La mijlocul lunii martie, executivul UE a prezentat măsuri vizând accelerarea expulzării străinilor aflaţi în situaţie ilegală, propunând în special un cadru legal pentru crearea de centre pentru migranţi în afara frontierelor UE, aşa-numitele „hub-uri de returnare”.