UE a prelungit scutirea de taxe de import pentru marfurile ucrainene. Zelenski vrea ca aceasta facilitate sa devina permanenta

UE a prelungit scutirea de taxe de import pentru marfurile ucrainene. Zelenski vrea ca aceasta facilitate sa devina permanenta

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2023-05-26 09:55:41
Sursa:

UE a prelungit scutirea de taxe de import pentru marfurile ucrainene. Zelenski vrea ca aceasta facilitate sa devina permanenta Imagine

Uniunea Europeană a convenit să suspende pentru încă un an taxele de import pentru mărfurile venite din Ucraina, în ciuda protestelor ferimerilor din mai multe state, inclusiv România, care spun că piața este acaparată de produse ucrainene ieftine.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit UE pentru prelungirea scutirii de taxe şi s-a angajat să depună eforturi pentru a îndeplini standardele Uniunii Europene, necesare pentru a obţine pentru Kiev statutul de membru al blocului din care în prezent fac parte 27 de ţări.

"În procesul aderării noastre la Uniunea Europeană, trebuie să transformăm această liberalizare, până acum temporară, într-una permanentă, fără excepţii sau restricţii", a declarat Zelenski în discursul său video nocturn adresat compatrioţilor.

Suspendarea tuturor taxelor vamale a stârnit nemulţumirea asociaţiilor de agricultori din ţările vecine Ucrainei, culminând cu interzicerea de către Polonia şi Ungaria a unor importuri de cereale din Ucraina în luna aprilie. Aceste ţări au devenit rute de tranzit pentru cerealele ucrainene care nu mai puteau fi exportate prin porturile ucrainene de la Marea Neagră.

Însă chiar şi înainte de invazia Rusiei, Ucraina a beneficiat de eliminarea majorităţii taxelor UE, în unele cazuri cu perioade de tranziţie, în cadrul acordului de liber schimb UE-Ucraina aplicat din 2016. Însă, până în 2022, UE menţinea taxe vamale minime la fructe şi legume, precum şi tarife şi cote pentru alte produse, cum ar fi carnea, lactatele, zahărul şi unele cereale.

Zelenski a avertizat că până când procedurile nu vor deveni permanente, "există încă riscul ca unele restricţii să rămână în vigoare". Kievul va depune eforturi pentru a găsi soluţii "în special pentru fermierii din Ucraina şi din unele ţări vecine, respectând interesele şi standardele noastre europene comune", a promis el.

Parlamentul European a sprijinit deja propunerea de suspendare a tarifelor pentru produsele ucrainene.

Citește mai multe despre:

Imaginea momentului vine de la Consiliul European, unde cancelarul Austriei a fost așezat la masă chiar între președintele României și cel al Bulgariei. Astfel, putem vedea din imagini cum Klaus Iohannis a stat alături de Karl Nehammer, care s-a opus ferm aderării celor două țări la Spațiul Schengen. Așezarea ar putea să nu fie întâmplătoare, având în vedere că una dintre temele fierbinți care se vor discuta la Consiliu este chiar problema migrației, adică exact ce a invocat Austria pentru a respinge acceptarea României și Bulgariei în Schengen.

Economie 2023-02-09 17:07:14

Economie 2024-06-23 09:35:36

Proiectul de lege care propunea măsuri împotriva migranților ilegali din Germania a fost respins, vineri, de Parlamentul de la Berlin. Legea a fost impulsionată de liderul opoziţiei conservatoare, Friedrich Merz, care miercuri a primit sprijinul extremei drepte în adoptarea unei moţiuni fără valoare de lege pe acelaşi subiect, informează Reuters.Friedrich Merz, considerat favorit să-i ia locul în postul de cancelar federal social-democratului Olaf Scholz după alegerile legislative anticipate din 23 februarie, a declarat că impunerea unor măsuri anti-migraţie a devenit necesară după numeroasele delicte şi atacuri mortale în spaţiul public comise de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu şi Africa, potrivit Agerpres.Liderul conservator a propus astfel un set de măsuri ce vizează sporirea controalelor şi securităţii la frontiere, reţinerea migranţilor ilegali în centre create la graniţă, restrângerea dreptului de azil, inclusiv prin limitarea dreptului de reunificare familială, şi intensificarea expulzării migranţilor care nu au primit azil în Germania, astfel de expulzări fiind până în prezent rareori puse în practică.Friedrich Merz a obţinut miercuri în Bundestag (camera inferioară a parlamentului german) un vot favorabil asupra unei moţiuni cu propuneri anti-migraţie, dar fără valoare legislativă obligatorie. Pe lângă formaţiunea sa Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aripa bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), textul acelei moţiunii a mai fost susţinut de formaţiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), dar şi de Partidul Liber-Democrat (FDP), care a făcut parte din coaliţia de guvernare tripartită a cancelarului Scholz înainte de a fi exclus de acesta din guvern, excludere ce a provocat criza politică în urma căreia au fost convocate alegerile anticipate.Totuşi, o a doua moţiune, prezentată tot de conservatori şi care cuprindea un plan cu măsuri concrete anti-migraţie şi de creştere în acest sens a prerogativelor instituţiilor de ordine publică a fost respinsă în aceeaşi zi, la fel şi un proiect de lege similar supus votului Bundestagului vineri după-amiază, vot pe care politicienii ostili acestui text au încercat să-l împiedice. Proiectul de lege al conservatorilor a fost în final respins la mică deferenţă, cu 350 de voturi contra şi 338 pentru.Social-democraţii cancelarului Olaf Scholz şi aliaţii acestuia din guvern, Verzii şefei diplomaţiei Annalena Baerbock, au avertizat că iniţiativa lui Friedrich Merz de a închide de facto graniţele Germaniei în faţa migranţilor contravine regulilor şi valorilor europene. În timp ce Baerbock a subliniat că a primit numeroase mesaje de îngrijorare din UE, cancelarul Scholz a avertizat că adoptarea măsurilor preconizate de Merz ar face ca Germania să fie comparată cu Ungaria lui Viktor Orban.Acesta din urmă a salutat votul de miercuri din Bundestag ce a propus inclusiv respingerea migranţilor de la graniţe, lucru pe care l-a făcut Ungaria şi a fost sancţionată pentru aceasta de Comisia Europeană cu tăierea fondurilor europene şi de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) cu o amendă de 200 de milioane de euro.

Economie 2025-01-31 19:31:00