Miniştrii de externe din UE şi-au dat acordul luni pentru cea de a 15-a serie de sancţiuni împotriva Rusiei de la declanşarea invaziei sale împotriva Ucrainei în februarie 2022.
Noile măsuri economice au drept scop să combată ocolirea sancţiunilor deja existente şi să slăbească armata rusă şi industria de apărare, relatează dpa, potrivit Agerpres.
„Cu fiecare nouă rundă de sancţiuni, îmbunătăţim eficienţa şi închidem fisurile şi vom continua să procedăm astfel, în cadrul angajamentului nostru neclintit de a sprijini Ucraina şi poporul său", a declarat comisarul european pentru servicii financiare şi uniunea economiilor şi a investiţiilor, Maria Luís Albuquerque.
Adoptarea oficială de către miniştrii de externe reuniţi la Bruxelles are loc după un acord al ambasadorilor UE de săptămâna trecută.
Un număr de 52 de nave au fost adăugate pe lista celor care sunt suspectate că fac parte din aşa-numita „flotă din umbră a Rusiei" de petroliere şi care sunt vizate de sancţiuni.
„S-a descoperit că aceste nave sunt angajate în practici de mare risc când transportă petrol şi produse din petrol ruseşti, în livrări de arme, furturi de cereale sau sprijinirea sectorului energetic rus", se menţionează într-un comunicat.
În plus, alte 32 de companii sunt vizate de restricţii de export pentru că "au contribuit la dezvoltarea tehnologică a sectorului rus de apărare şi securitate", a precizat Consiliul UE.
În afară de 20 de firme ruseşti, companiile vizate îşi au sediul în China, India, Iran, Serbia şi Emiratele Arabe Unite.
Alţi 84 de indivizi şi entităţi sunt vizaţi de îngheţarea activelor în UE şi interdicţii de călătorie "pentru acţiuni care au subminat integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei".
Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a subliniat importanţa noului pachet de sancţiuni.
Adresându-se omologilor săi din UE prin legătură video, Sîbiha „i-a îndemnat să continue presiunea asupra Moscovei, crescând costul războiului pentru agresor şi întărind capabilităţile de apărare ale Ucrainei", conform unei postări pe reţeaua de socializare X.
Sîbiha urma de asemenea să prezinte o informare la zi despre situaţia de pe câmpul de luptă, în contextul în care discuţiile despre implicarea UE într-o posibilă misiune de pace s-au intensificat.
Şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a dezminţit însă orice plan precis în acest sens la sosirea la reuniune.
„Trebuie mai întâi să fie pace pentru a trimite trupe de menţinere a păcii. Iar Rusia nu vrea pace", a spus ea.