Șantierele de construcții, liniile de asamblare ale fabricilor și depozitele din Europa Centrală au rămas fără oameni, după ce zeci de mii de ucraineni și-au părăsit locurile de muncă pentru a se întoarce acasă ca să lupte împotriva rușilor. Reuters a vorbit cu 14 directori de companii, reprezentanți ai unor firme de recrutare, ai unor organisme industriale și cu economiști din Polonia și Republica Cehă, care au declarat că plecarea muncitorilor ucraineni a dus la creșterea costurilor și la întârzieri în comenzile de producție și în lucrările de construcții.
Înainte de invazia rusă, ucrainenii reprezentau cel mai mare grup de lucrători străini din Europa Centrală. Polonia avea pe piața muncii 600.000 de muncitori ucraineni, iar Republica Cehă peste 200.000.
În ultimii zece ani, ucrainenii s-au îndreptat către Europa Centrală, atrași de salariile mai mari și ajutați de ridicarea vizelor. Au ocupat - în construcții, în sectorul auto și în industria grea - locuri de muncă refuzate de muncitorii locali, care erau nemulțumiți de salarii. Acum, mulți dintre acești muncitori ucraineni s-au întors acasă pentru a ajuta la efortul de război, agravând brusc deficitul de forță de muncă în industria europeană.
O asociație a patronatelor din Polonia, în care sunt reprezentate 19.000 de companii, a estimat că aproximativ 150.000 de muncitori ucraineni, în principal bărbați, au părăsit Polonia de la începutul războiului.
Wieslaw Nowak, directorul executiv al constructorului polonez de tramvaie și linii de cale ferată ZUE Group, a declarat că unul dintre subcontractorii săi nu a reușit recent să finalizeze lucrările legate de montarea șinelor, deoarece aproape toți cei 30 de muncitori ucraineni au plecat. „Multe companii caută angajați pe scară largă, pe diverse șantiere de construcții, din cauza plecărilor masive”, a declarat el pentru Reuters. „Este afectat cu siguranță costul, dar și ritmul de lucru, pentru că dacă cineva pierde dintr-odată câteva zeci de angajați, reconstruirea unei echipe nu mai este o chestiune de doar câteva zile”, a explicat el.
În timp ce Banca Centrală Europeană declara în iunie că se așteaptă ca un aflux de refugiați ucraineni să atenueze deficitul de forță de muncă din zona euro, în economiile industrializate ale Europei din afara blocului monetar pare să se întâmple exact contrariul.
Sutele de mii de refugiați ucraineni, în principal femei și copii, care au sosit în regiune nu se potrivesc pentru multe dintre posturile vacante. Adesea, locurile de muncă sunt în sectoare solicitante din punct de vedere fizic, cum ar fi construcțiile, industria prelucrătoare sau turnătorii, unde se aplică limitări legale cu privire la cât de mult au voie să ridice femeile.
De la instruirea femeilor refugiate pentru a manevra motostivuitoare până la recrutarea de noi lucrători din Asia, companiile se străduiesc să găsească soluții salvatoare de a umple golul de pe piața muncii, au declarat pentru Reuters directorii unor companii. Dar pentru multe firme - care și-așa se luptă să recupereze impactul economic al pandemiei de COVID și care, în plus, se confruntă acum cu creșteri puternice ale cheltuielilor cu energia și cu inflație - penuria bruscă de forță de muncă reprezintă o provocare serioasă.
„Pierderea muncitorilor ucraineni a adâncit problemele cu care se confruntă companiile”, a declarat pentru Reuters Radek Spicar, vicepreședinte al Federației Cehe a Industriei. „Companiile spun că nu mai pot acoperi comenzile din partea partenerilor de afaceri și pentru că livrează cu întârzieri, plătesc penalități”, a explicat Spicar.
Cu o producție industrială care contribuie cu 30 la sută la PIB, Republica Cehă este cea mai industrializată națiune din UE, iar Polonia o urmează îndeaproape, cu 25 la sută.
Înainte de invazia rusă, firma de recrutare Hofmann Personal, cu sediul în Germania, avea peste 1.000 de candidați ucraineni care urmau să sosească în Republica Cehă între martie și iunie, majoritatea pentru locuri de muncă în sectoarele auto, logistic și de producție. Companiile care așteptau acești lucrători se luptă acum să găsească oameni posturile rămase vacante, a declarat Gabriela Hrbackova, director general al Hofmann Personal. Iar golul e cu atât mai greu de umplut cu cât Republica Cehă are cea mai mică rată a șomajului din Uniunea Europeană, de doar 3,1 la sută, menționează Reuters.
„Companiile au nevoie de sute de angajați în posturi de operatori de producție, muncitori calificați cum ar fi sudori, operatori (de mașini), muncitori în domeniul metalurgiei și șoferi de stivuitoare”, a detaliat Hrbackova.
Impactul plecării muncitorilor ucraineni se resimte deosebit de puternic în Europa emergentă, pentru că această regiune, care a stat decenii în economia comunistă, este mai puțin automatizată decât economiile mai dezvoltate ale Uniunii Europene, cum ar fi Germania.
Pentru Scanfil - o companie finlandeză specializată în fabricarea, asamblarea și externalizarea producției de produse electronice - pierderea rapidă a lucrătorilor de pe piața muncii din Polonia, unde are operațiuni, a făcut-o să-și accelereze planurile de a stimula automatizarea.
„Automatizarea este posibilă în anumite posturi, dar nu peste tot”, a declarat Magdalena Szweda, managerul de resurse umane al Scanfil Polonia. „În multe locuri de muncă avem încă nevoie de mână de lucru umană, așa că nu rezolvă problema”, a arătat ea.
Economistul șef al BNP Paribas Bank Polska, Michal Dybula, a declarat că este clar că pierderea muncitorilor ucraineni va afecta economia poloneză - a șasea ca mărime din Uniunea Europeană - cel puțin pe termen scurt. Deocamdată, a spus el, este prea devreme pentru a cuantifica amploarea impactului.
Petr Skocek, directorul filialei din Cehia a producătorului german de componente auto Brose Group, spune că ucrainenii au fost de mare folos companiilor datorită calificării lor, a eticii muncii, dar și a culturii similare. „Acest canal s-a oprit acum”, spune el.
Problema personalului se adaugă problemelor legate de lanțul de aprovizionare. Companiile se confruntă cu o creștere a costurilor pentru energie și materiale din cauza războiului, dar și cu perturbări persistente ale livrărilor de componente, o problemă rămasă din timpul pandemiei.
Indicele prețurilor de producție - o măsură a inflației pentru întreprinderi - a atins aproape 25,6% în iunie în Polonia și 28,5% în aceeași lună în Republica Cehă.
În fața unei asemenea situații, unele companii măresc ofertele salariale în încercarea de a atrage muncitori locali, dar și pentru a-i păstra pe puținii muncitori ucraineni care au mai rămas pe piață.
Pentru a face față crizei de personal, unele companii au mutat bărbații în posturi mai solicitante din punct de vedere fizic și au angajat în loc femei refugiate ucrainene.
De asemenea, firmele sunt nevoite să regândească modul în care lucrează și să se orienteze spre țări precum Mongolia și Filipine, dar problemele legate de limbă, călătorie și vize fac dificilă ocuparea rapidă a posturilor vacante.
O firmă de construcții din Polonia a fost nevoită să recurgă la elemente prefabricate pentru a-și menține proiectele. Altele companii au mărit orarul de lucru și pregătesc femei pentru posturi ocupate în mod tradițional de bărbați, cum ar fi operarea motostivuitoarelor.
Wojciech Ratajczyk, directorul firmei de recrutare Trenkwalder Polonia, spune că are în portofoliu 50.000 de locuri de muncă disponibile pentru lucrători în domeniul logisticii, majoritatea manipulanți de motostivuitoare. El a precizat că peste 600 de femei au răspuns unui anunț trimis către 2.000 de refugiați și vor să învețe cum să opereze motostivuitoarele. Câteva zeci au început recent un curs de 4 săptămâni organizat împreună cu companiile. Una dintre participante este un fost director de vânzări. „În Ucraina, lucram cu mintea, iar aici, în Polonia, lucrez fizic”, a declarat ea, resemnată cu situația.