Forțele armate ucrainene au anunțat duminică recucerirea satului Klișciivka, o localitate situată la sud de orașul strategic Bahmut, care a fost epicentrul, timp de aproape 10 luni, al unora dintre cele mai dure bătălii din războiul ucrainean, în perioada august 2022 și până în mai 2023. „Trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina", a declarat într-un interviu șeful NATO, Jens Stoltenberg, care a spus că majoritatea războaielor durează mai mult decât se anticipează atunci când încep.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI 

ACTUALIZARE 20:33 Generalul Aleksandr Sîrski, comandantul forţelor terestre ucrainene, a anunţat duminică recucerirea satului Klişciivka, la sud de oraşul strategic Bahmut, transmite Reuters.

Rusia cucerise localitatea respectivă în ianuarie.

„Klişciivka a fost curăţat de ruşi şi eliberat”, a afirmat Sîrski.

ACTUALIZARE 12.00 Rusia a lansat şase drone Shahed, de fabricaţie iraniană, şi 10 rachete de croazieră. Forţele ucrainene au distrus şase drone şi şase rachete înainte de a-şi atinge ţinta, au transmis Forţele Aeriene ale Kievului. O instalație agricolă a fost lovită, au anunțat Forțele Aeriene ucrainene, transmite Reuters.

Situaţia din Odesa şi porturile sale este urmărită cu atenţie de pieţele de cereale, deoarece Kievul a declarat sâmbătă că două nave de marfă au sosit acolo pentru a folosi un coridor temporar pentru a naviga în porturile Mării Negre şi a încărca cereale pentru pieţele africane şi asiatice.

”Avioanele de luptă, unităţile de rachete antiaeriene, grupurile mobile de foc şi alte mijloace de atac au fost implicate în respingerea atacului aerian”, a spus Forţele Aeriene.

Amploarea pagubelor nu este cunoscută încă şi nu este clar ce unitate agricolă a fost afectată. Forţele Aeriene au spus doar că serviciile de urgenţă se aflau la faţa locului.

Întreg teritoriul Ucrainei a fost sub alertă de raid aerian timp de câteva ore.

Luna trecută, Ucraina a anunţat crearea ”unui coridorul umanitar” în Marea Neagră pentru a elibera navele prinse în porturile sale de la începutul războiului în februarie 2022 şi pentru a ocoli blocarea lor de facto, după ce Rusia a abandonat un acord prin care Kievul a putut să exporte cereale.

ACTUALIZARE 10.50 Rusia a cheltuit 167 de miliarde de dolari pentru invazia la scară largă, iar ucrainenii au distrus echipamente ruseşti în valoare de aproximativ 34 de miliarde de dolari până la 24 august, potrivit Forbes Ucraina, pe baza datelor publicate de Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei. Această cifră nu include cheltuielile de apărare ale Rusiei care nu sunt legate de război şi nici pierderile economice ale Rusiei ca urmare a multiplelor sancţiuni internaţionale.

Cele mai mari cheltuieli se îndreaptă către aprovizionarea armatei, care costă 51,3 miliarde de dolari. Salariile militarilor costă 35,1 miliarde de dolari, iar despăgubirile acordate familiilor celor căzuţi la datorie - 21 miliarde de dolari, scrie kyivindependent.com.

După ce rubla s-a depreciat în raport cu valutele străine, cheltuielile bugetare per soldat au scăzut semnificativ, de la 200 de dolari pe zi la 120 de dolari pe zi, potrivit Forbes.

Potrivit Reuters, Rusia a cheltuit aproape 5.600 de miliarde de ruble pentru apărare în prima jumătate a anului 2023, ceea ce depăşeşte deja întregul buget federal de apărare al Rusiei planificat pentru 2023.

Moscova a fost nevoită să dubleze bugetul apărării la aproape 10.000 de miliarde de ruble (105 miliarde de dolari) sau o treime din întregul buget 2023.

ACTUALIZARE 9.40 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că nu ar trebui să se aştepte o încheiere rapidă a războiului din Ucraina, într-un interviu publicat duminică, într-un moment în care armata ucraineană este angajată într-o contraofensivă pentru respingerea forţelor ruse.

„Majoritatea războaielor durează mai mult decât se anticipa când au început", a subliniat Jens Stoltenberg în acest interviu acordat grupul de presă german Funke. "De aceea, trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina”, a adăugat el.

Războiul a început în februarie 2022, când forţele armate ruse au invadat Ucraina. Armata ucraineană desfăşoară de la jumătatea lui iunie o contraofensivă pentru a respinge forţele ruse în sud şi est, dar această operaţiune a făcut posibilă doar eliberarea unui număr limitat de localităţi.

„Toţi dorim o pace rapidă”, a continuat Jens Stoltenberg. „Dar în acelaşi timp trebuie să recunoaştem (acest lucru): dacă preşedintele (Volodimir) Zelenski şi ucrainenii încetează să lupte, ţara lor nu va mai exista”, a mai declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. „Dacă preşedintele (Vladimir) Putin şi Rusia depun armele, vom avea pace”, a spus el.

În ceea ce priveşte dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, Jens Stoltenberg a asigurat: „Nu există nicio îndoială că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va fi în NATO”.

Kievul s-a apropiat de NATO în timpul summitului Alianţei din iulie, a explicat el. "Când se va termina acest război, vom avea nevoie de garanţii de securitate pentru Ucraina. Altfel, istoria s-ar putea repeta", a avertizat Jens Stoltenberg.

La summitul NATO de la Vilnius, liderii Alianţei au convenit că Ucraina ar putea adera la NATO odată ce anumite condiţii vor fi îndeplinite, liderii americani şi germani subliniind că printre aceste condiţii se numără şi reforme pentru a proteja democraţia şi statul de drept. 

ACTUALIZARE 9.30 Două vapoare civile sfidează blocada rusească din Marea Neagră. Cele două cargouri au trecut prin strâmtoarea Bosfor și au ajuns în portulucrainean Chornomorsk, în ciuda riscurilor de a fi oprite sau atacate de Flota Rusă din Marea Neagră.

Sunt primele nave civile care fac asta din luna iulie, când Rusia s-a retras din acordul cerealelor.

Potrivit Kievului, cargourile urmează coridorul maritim special creat pentru a le proteja de eventuale interferențe rusești.

 

ACTUALIZARE 9.20 Apărarea antiaeriană rusă a doborât o dronă ucraineană în regiunea Moscova şi alte şase care se îndreptau spre Peninsula anexată Crimeea, a anunţat duminică Ministerul rus al Apărării.

Una dintre drone a fost interceptată la ora locală 01.45 (sâmbătă, 22.45 GMT) în districtul Istrinskii din regiunea Moscova, a indicat ministerul pe Telegram. "Potrivit informaţiilor preliminare, nu există pagube sau victime la locul unde au căzut resturile", a declarat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, de asemenea, pe Telegram.Două drone ucrainene au fost, de asemenea, distruse în jurul orei 01.15, ora Moscovei (sâmbătă, 22.15 GMT) pe coasta de vest a Crimeei, apoi alte patru 30 de minute mai târziu deasupra coastelor de est şi de nord-vest ale peninsulei, potrivit Ministerului Apărării.

Atacurile cu drone ucrainene împotriva teritoriului Rusiei şi Crimeei, anexată în 2014, s-au înmulţit în ultimele luni pe fondul unei contraofensive a Kievului care a fost declanşată la începutul lui iunie.

ACTUALIZARE 8.10 Armata rusă a „pierdut” timp de aproape o lună o rachetă hipersonică Kinjal, desprinsă din greșeală de un avion de luptă MiG-31, plecat într-o misiune de bombardament în Ucraina. Racheta a căzut în luna august pe un câmp din regiunea Tula, în vestul Federației Ruse.

Niciun oficial al armatei nu s-a interesat de rachetă până când aceasta a fost descoperită în septembrie, din întâmplare, de un tractorist. 

Conform surselor media ucrainene, în dimineața zilei de 11 august 2023, un avion MiG-31 a „scăpat” din greșeală racheta Kinjal pe un câmp din regiunea Tula, probabil în urma unei defecțiuni a sistemului de lansare. Avionul MiG-31 - singurul capabil să transporte și să lanseze astfel de rachete hipersonice - avea misiunea de a bombarda aerodromul ucrainean din regiunea Ivano-Franivsk (vestul Ucrainei). Cu toate acestea, niciun militar rus nu a căutat respectiva rachetă timp de o lună de zile. 

ACTUALIZARE 8.05 Declarațiile oficialilor români, potrivit cărora țara noastră este pregătită să folosească „toată puterea militară” pentru a-și apăra teritoriul, nu au rămas fără ecou. Jamie Shea, fost purtător de cuvânt al NATO, organizație pentru care a lucrat 38 de ani, a declarat într-un interviu pentru Canal 24 din Ucraina că România poate doborî aceste drone, însă cu o condiție: ca atacul să fie perceput ca fiind îndreptat cu intenție asupra țării noastre. 

România ar putea doborî dronele rusești, a spus într-un interviu pentru Canal 24 Jamie Shea, fost purtător de cuvânt al NATO, profesor de strategie și securitate la Universitatea din Exeter, Anglia, și membru al think tank-ului Chatham House.

„Cu ajutorul NATO și al sistemelor proprii, România ar putea doborî aceste drone, în special Shahed-urile iraniene, care nu zboară foarte repede și sunt destul de mari, deci pot fi o țintă”, a declarat Jamie Shea.

Totuși, el a precizat că trebuie distinsă o nuanță foarte importantă, și anume că totul depinde de percepția asupra incidentului: el trebuie să fie văzut ca un atac deliberat și nu ca o întâmplare, un accident. Adică, pentru a activa articolul 5 al NATO, este necesar să se înțeleagă că țara membră NATO a fost ținta atacului. 

Citește continuarea AICI