Forțele armate ale Ucrainei au bombardat în timpul nopții podul Antonivski care permite accesul liniilor de suport pentru forțele ruse care au ocupat orașul Herson. Podul de peste Nipru a fost lovit cu rachete HIMARS. De asemenea, în cursul nopții de marți spre miercuri rușii au bombardat Harkov, Ciuguiv, Șevelivka, Krasnopillya, printre alte zone. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că 40.000 de soldați ruși au murit de la începutul invaziei până în prezent. Armata rusă susține că a capturat cea mai mare centrală electrică pe cărbune din Ucraina, în apropiere de Svitlodarsk, Donețk.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Mikolaiv. Foto: Profimedia Deschide galeria foto
ACTUALIZARE 18:37 Un reprezentant al companiei ruse Gazprom a declarat miercuri că compania încă așteaptă returnarea unei turbine Siemens pentru gazoductul Nord Stream 1, dând vina pe compania germană pentru întârziere. De partea celalată, compania Siemens susține că nu a primit de la Gazprom documentele vamale necesare, sugerând că rușii întârzie deliberat furnizarea documentelor vamale pentru a justifica reducerea livrărilor de gaze.
Compania Siemens Energy a spus că livrarea turbinei depinde de Gazprom care trebuie să furnizeze documentele vamale necesare după ce aceasta a fost reparată în Canada, relatează Reuters.
Rusia spune că problemele cu turbinele sunt de fapt motivul pentru care a redus furnizarea de gaz prin Nord Stream 1 - principala sa legătură de gaz cu Europa - la doar 20% din capacitate, începând de miercuri.
ACTUALIZARE 17:57 Guvernul german a aprobat vânzarea către Ucraina a 100 de obuziere autopropulsate Panzerhaubitze2000, scrie miercuri publicaţia Der Spiegel, care citează un reprezentant al companiei producătoare Krauss-Maffei Wegmann (KMW), relatează agenţia EFE.
Ucraina a transmis Germaniei în aprilie solicitarea pentru achiziţia acestor arme, conform sursei citate Ministerul german al Economiei dându-şi acordul pe 13 iulie.
În urma acestei tranzacţii compania KMW ar urma să încaseze circa 1,7 miliarde de euro, sumă care ar creşte de mai mult de patru ori valoarea livrărilor de armament german către Ucraina de la începutul agresiunii ruse, valoare estimată la circa 600 de milioane de euro.
ACTUALIZARE 17:50 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, a declarat miercuri, într-o vizită oficială în Etiopia, că Rusia sprijină eforturile acestei ţări de a-şi stabiliza situaţia internă, după ce atât el, cât şi gazdele sale de la Addis Abeba au acuzat Occidentul de imixtiune în afacerile interne ale Etiopiei.
Lavrov a sosit în Etiopia în cadrul unui turneu pe care-l efectuează în patru ţări africane menit să aducă sprijin Rusiei în confruntarea acesteia cu Occidentul în contextul agresiunii asupra Ucrainei.
ACTUALIZARE 17:49 Lituania i-a interzis Patriarhului Kirill să intre pe teritoriul său, relatează TASS. Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, iar autoritățile de la Vilnius îl acuză că a susținut invazia Rusiei în Ucraina.
ACTUALIZARE 17:03 Grupul celor 7 cele mai bogate economii își propune să pună în aplicare un mecanism care să plafoneze prețurile exporturilor de petrol rusesc până pe 5 decembrie, când vor intra în vigoare sancțiunile Uniunii Europene care interzic importurile maritime de țiței rusesc, a declarat un oficial al grupului pentru Reuters.
„Obiectivul nostru este să ne aliniem la calendarul pe care UE l-a pus deja în vigoare. Vrem să ne asigurăm că mecanismul de plafonare a prețurilor intră în vigoare în același timp”, a spus oficialul, sub rezerva anonimatului.
Statele din G7 - Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Italia și Marea Britanie - au declarat luna trecută că vor lua în considerare stabilirea unui plafon de preț pentru țițeiul rusesc pentru a reduce veniturile din petrol pe care Moscova le folosește pentru a-și finanța invazia în Ucraina.
ACTUALIZARE 15:58 Putin și Erdogan se vor întâlni, pe 5 august, la Soci, pentru a aprofunda subiectele discutate de cei doi lideri la întâlnirea de la Teheran. Printre subiectele pe care partea rusă ar vrea să le pună pe masa de discuție este și posibilitatea de cumpărare de către ruși a dronelor Bayraktar, devenite unul dintre simbolurile rezistenței ucrainene și principala teamă a soldaților ruși.
Informația a fost făcută publică de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov într-o declarație pentru presa rusă, conform agenției Ria Novosti.
Cei doi lideri se vor întâlni pe 5 august la Soci, stațiunea preferată a liderului rus, pentru a discuta relațiile bilaterale. Printre subiectele de interes pentru partea rusă se află și posibilitatea de cumpărare a celebrelor drone turcești.
Citește și Geoană: Armata Federaţiei Ruse este de tip post-sovietic. Armata ucraineană este mult mai adaptată războiului modern
ACTUALIZARE 15:01 Centrul de coordonare comun însărcinat cu controlul exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră a fost inaugurat miercuri la Istanbul, conform acordurilor semnate pe 22 iulie, transmite AFP, potrivit Agerpres.
În virtutea acestor acorduri, valabile timp de 120 de zile între Rusia, Ucraina, Turcia şi Naţiunile Unite, CCC va fi însărcinat cu efectuarea de inspecţii de nave la plecare şi la sosirea la Istanbul, în scopul garantării faptului că ele nu transportă altceva în afară de cereale.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 14:38 Viceministrul rus de externe Andrei Rudenko nu a exclus miercuri un eşec în cazul acordului mediat de Turcia privind deblocarea exportului de cereale ucrainene prin Marea Neagră în cazul în care obstacolele din calea exporturilor agricole ale Rusiei nu sunt înlăturate cu promptitudine, a relatat agenţia de presă Interfax, citată de Reuters.
Un eşec al „acordului privind cerealele” nu poate fi exclus, dar partea rusă speră că acest lucru nu se va întâmpla, iar toţi partenerii îşi vor respecta pe deplin obligaţiile, a spus viceministrul rus, citat de Agerpres.
Interfax îl citează pe înaltul diplomat rus afirmând că transporturile de cereale din Ucraina vor începe în curând şi că speră că acordul privind cerealele ucrainene se va menţine.
„Sperăm întotdeauna în ceea ce este mai bine şi aşteptăm ca partenerii noştri să pună în aplicare ambele componente ale acestui 'acord privind cerealele' care vizează reluarea exportului de cereale ale Ucrainei şi ridicarea restricţiilor la exportul de cereale ruseşti în general”, a afirmat Rudenko într-o conferinţă de presă la Moscova, întrebat dacă întârzierea punerii în aplicare a condiţiilor pentru cerealele ruseşti ar putea duce la eşuarea acordului.
Ucraina şi Rusia au semnat vineri, la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia şi ONU privind exportul de cereale ucrainene şi de produse agricole prin Marea Neagră, în cadrul unei ceremonii inedite pentru două ţări aflate în război, potrivit AFP.
Acordul va fi valabil timp de „120 de zile”, respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte.
La nicio zi după semnarea acestui acord, Rusia a lansat patru rachete Kalibr asupra portului din Odesa, sub pretextul că a vizat ţinte militare.
Ministerul britanic al Apărării a declarat marţi că nu există „niciun indiciu” că o navă de război ucraineană şi un stoc de rachete antinavă s-ar fi aflat sâmbătă în docul din portul Odesa, unde Rusia a declarat că a distrus astfel de ţinte „militare” cu rachete de înaltă precizie, relatează Reuters.
Mai mult, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat marţi că Moscova va continua să bombardeze Odesa, întrucât aceasta nu ar încălca angajamentele pe care Rusia le-a luat în cadrul acordului de la Istanbul, conform media ruse.
ACTUALIZARE 14:20 Parlamentul ucrainean a aprobat miercuri numirea parlamentarului Andri Kostin în funcția de procuror general al țării, scrie The Guardian.
Aproximativ 299 de deputați din parlamentul cu 450 de locuri au susținut numirea lui Kostin.
Kostin este membru al partidului Slujitorul Poporului al președintelui Volodimir Zelenski, conform Reuters.
Președintele ucrainean l-a nominalizat anterior pe Kostin pentru a o înlocui pe Irina Venediktova, care a fost revocată din funcția de procuror general la începutul acestei luni.
ACTUALIZARE 13:55 Justiţia europeană a respins miercuri cererea canalului tv informaţional RT France (ex-Russia Today), considerat un instrument de propagandă al Kremlinului, de a anula suspendarea difuzării sale decisă în cadrul sancţiunilor UE împotriva Moscovei, care a ameninţat imediat cu represalii împotriva media occidentale, relatează AFP.
În decizia sa, împotriva căreia canalul televiziunii de stat ruse a anunţat că va face recurs, tribunalul UE argumentează că această „interdicţie temporară” nu pune sub semnul întrebării libertatea de expresie „ca atare” contrar a ceea ce afirma media de stat rusă, sancţionată după invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Vom lua măsuri de presiune similare vizând media occidentale care lucrează la noi în ţară”, a reacţionat în faţa presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Nici noi nu le vom lăsa să lucreze în ţara noastră”, a adăugat el, citat de Agerpres.
Acuzate că ar fi instrumente de „dezinformare” ale Kremlinului, canalele Sputnik şi RT (inclusiv versiunea sa francofonă RT France) au fost interzise de la difuzare în UE începând cu 2 martie - pe televiziune ca şi pe internet - în urma unui acord al Celor 27 de state membre la puţin timp după începerea războiului în Ucraina.
Situaţia franceză este specială pentru că, după suspendarea RT în Germania la sfârşitul anului 2021, Franţa era singurul stat membru al UE care găzduia o filială a RT pe teritoriul său.
În decizia sa de miercuri, tribunalul a apreciat că „limitările libertăţii de expresie a RT France sunt proporţionale, în măsura în care sunt adecvate şi necesare cu obiectivele urmărite”, adică împiedicarea „propagandei” în favoarea „agresiunii militare a Federaţiei Ruse în Ucraina” în cursul „emisiunilor difuzate la televiziune şi pe internet de media finanţate în întregime de statul rus”.
Aceste măsuri „din moment ce sunt temporare şi reversibile nu aduc o atingere disproporţionată conţinutului esenţial al libertăţii de activitate a RT France”.
ACTUALIZARE 13:30 Atacurile lansate marți noapte de ruși au vizat și un hotel cu două etaje din orașul Bakhmut din regiunea Donețk, conform guvernatorului Pavlo Kyrylenko. Serviciile locale de urgență au anunțat că în urma acestui atac o persoană a fost ucisă, iar alte patru au fost rănite, scrie Reuters.
Conform guvernatorului regional, au fost bombardate intens câteva localități din apropierea Bakhmut. Trei rachete au lovit orașul Toretsk din apropiere, nefiind raportate victime.
ACTUALIZARE 13:05 Centrul de coordonare de unde vor fi organizate exporturile de grâne ucrainene urmează să fie inaugurat miercuri la Istanbul, după acordul semnat săptămâna trecută sub egida ONU, informează Reuters. Un oficial turc a spus că prima navă de transport cu cereale va pleca dintr-unul din poturile ucrainene de la Marea Neagră în următoarele zile.
Acordul dintre Rusia și Ucraina pentru deblocarea exporturilor de cerealenegociat cu ajutorul Turciei și al ONU, prin care se asigură și livrările de îngrășăminte, a fost semnat vineri pentru a domoli efectele crizei alimentare resimțite la nivel internațional.
Centrul comun de coordonare (JCC) din Istanbul va monitoriza navele care vor pleca din trei porturi ucrainene. Acestea vor trebui să evite minele împrăștiate în apele din largul Odesei și vor fi verificate pentru a se depista dacă transportă, în secret, arme. Toate navele vor trece prin apele teritoriale turcești.
„Nu o să dureze mai mult de câteva zile”, a spus un oficial de la Ankara, care a cerut să nu-i fie divulgată identitatea. „Se pare că primele cereale vor fi încărcate săptămâna aceasta, iar exportul lor din Ucraina va avea loc”.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 12:30 Fluxurile de gaz prin Nord Stream 1 au scăzut miercuri la o cincime din capacitatea conductei, ceea ce a determinat autoritatea de reglementare din Germania să lanseze un nou apel către gospodării și industrie pentru a economisi gaze și a evita raționalizarea, scrie Reuters.
Reducerea fluxurilor vine la două zile după ce Gazprom a anunțat reduceri suplimentare ale livrărilor, cea mai recentă lovitură pentru cea mai mare economie europeană, care depinde încă în mare măsură de gazul rusesc.
Klaus Mueller, șeful autorității germane de reglementare Bundesnetzagentur, a declarat că Germania poate încă să evite o penurie de gaze care ar impune declanșarea următoarei fază a unui plan de urgență care ar determina raționalizarea.
Mueller a spus, însă, că acest lucru va necesita eforturi atât din partea industriei, cât și a consumatorilor pentru a reduce consumul de gaz.
„Este crucial să economisim gaz”, a spus Mueller.
Operatorul rețelei de gaze Gascade a spus că 1,28 milioane de metri cubi pe oră, sau aproximativ 20% din capacitatea maximă a Nord Stream, au fost transportați prin gazoduct începând de miercuri dimineață.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 11:55 După întâlnirea lui Vladimir Putin cu ayatollahul Ali Khamenei și președintele Iranului, Ebrahim Raisi, diplomațiile celor două țări au început să aprofundeze, după cum a cerut liderul rus, colaborarea dintre Moscova și Teheran. Unul dintre cele mai ambițioase planuri este crearea propriului sistem internațional de plăți, menit să înlocuiască Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale, SWIFT.
Declarațiile privind pașii făcuți pentru găsirea unei alternative la sistemul internațional au fost făcute de adjunctul ministrului de externe din Teheran, într-un interviu pentru Ria Novosti. Acesta a vorbit despre „aprofundarea” relațiilor bilaterale dintre Moscova și Teheran, în încercarea de a crea un nou pol de putere în regiune și găsirea alternativelor pentru sistemele de tranzacții internaționale, la care Kremlinul nu mai are acces după începerea războiului din Ucraina.
„Bineînțeles, două țări care doresc să scoată dolarul din tranzacțiile sale, trebuie să aibă un sistem special, asemănător cu SWIFT. Cele două părți, rusă și iraniană, au propus deja câte o astfel de variantă pentru a înlocui SWIFT”, a declarat diplomatul de la Teheran.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 11:50 Premierul britanic Boris Johnson i-a conferit marţi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski premiul Sir Winston Churchill pentru performanţele de lider, relatează agențiile DPA și Agerpres.
Zelenski a participat prin videoconferinţă la ceremonia din Downing Street 10 - reşedinţa oficială a prim-ministrului de la Londra - unde Johnson a afirmat că Churchill „ar fi izbucnit în urale şi probabil ar fi şi lăcrimat” când şeful statului ucrainean a cerut „muniţie, nu o ocazie” cu care să plece de la Kiev când a început invazia rusă.
Premierul a mai spus că îşi poate imagina spiritul lui Sir Winston însoţindu-l pe Zelenski şi „făcându-şi loc cu bastonul” prin toate încercările.
La eveniment au asistat membri ai familiei fostului prim-ministru care a condus Marea Britanie în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi ai Societăţii Internaţionale „Churchill”.
Zelenski a declarat că este extrem de onorat de premiul primit şi că „Ucraina nu a fost lăsată singură după 24 februarie”. „I-am avut alături pe cei care ne-au ajutat, care şi-au amintit în vremurile cele mai întunecate ce este onoare şi care nu s-au gândit să renunţe la luptă - despre tine e vorba, Boris. Premiul este şi al tău, iar aceasta este manifestarea rolului nostru de lideri ai ucrainenilor, ai britanicilor şi ai celor care nu îşi cedează libertatea niciunui tiran”, a transmis liderul de la Kiev.
Johnson a amintit apelul telefonic al lui Zelenski din 24 februarie, prin care a primit confirmarea că „a izbucnit nebunia”, iar tancurile ruseşti „năvălesc peste graniţă”. „În acel moment de criză supremă, ai avut de dat un test de conducător care a fost, în felul său, la fel de sever ca provocarea pentru Churchill din 1940. Sfidarea ta, demnitatea ta, starea ta de spirit bună în permanenţă au mişcat milioane de oameni, iar prin rezistenţa ta împotriva barbariei, ai devenit un simbol al eroismului poporului ucrainean”, i-a mai spus el preşedintelui ucrainean.
Ambasadorul Ucrainei la Londra, Vadim Pristaiko, a primit cu aceeaşi ocazie un bust al lui Winston Churchill.
ACTUALIZARE 11:40 În evaluarea de marți noapte spre miercuri dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) transmite că separatiștii pro-ruși caută noi termene accelerate de a ocupa noi teritorii, totul pentru a se sincroniza cu planurile Moscovei de a organiza referendumuri falsificate de anexare la Federația Rusă.
În tot acest timp, ofensiva rusească din est nu a câștigat mult teren, în timp ce în sud rușii sunt în defensivă, mai spune ISW.
Moscova a declarat că trupele sale au preluat marţi controlul asupra celei mai mari centrale electrice de cărbune din Ucraina, situată în apropiere de oraşul Svitlodarsk, în regiunea estică Doneţk, epicentrul confruntărilor între forţele Kievului şi trupele ruse şi ale separatiştilor proruşi, potrivit DPA.
Media separatiştilor proruşi din Doneţk au difuzat imagini cu presupuşi mercenari ai grupului Wagner în faţa clădirii administrative a centralei electrice, dar afirmaţia ruşilor nu a putut fi verificată în mod independent, în timp ce alte informaţii sugerează că luptele din jurul centralei mai continuau, conform agenţiei de presă citate.
Statul Major ucrainean nu a menţionat această centrală electrică în buletinul său asupra situaţiei de pe front dat publicităţii marţi seara, deşi consemna lupte în jurul localităţii Semigoria din apropiere, conform Agerpres.
Forţele aeriene ruse au bombardat poziţii militare ucrainene în apropiere de localitatea Zaiţevo, în regiunea Doneţk, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, care a mai spus că loviturile cu rachete au provocat pierderi grele unei divizii ucrainene de artilerie în apropierea oraşului Nikolaev (Mikolaiv), în sud.
Forțele Ucrainei au bombardat în sud podul strategic Antonivski de peste râul Nipru din regiunea Herson ocupată de ruși, potrivit mai multor relatări neconfirmate, transmite The Guardian.
„Explozii în zona Podului Antonivski”, au transmis forțele armate ale Ucrainei într-o informare pe Telegram cu puțin timp înainte de miezul nopții, alăturând imagini video care ar arăta un val de lovituri.
Reporterul Kviv Independent Illia Ponomarenko a scris marți noapte pe Titter: „Se pare că avem o altă lovitură puternică ucraineană asupra Podului Antonivski, importantă linie de suport a rușilor în Hersonul ocupat”.
Consilierul prezidențial Anton Herașcenk a citat forțele armate ale Ucrainei într-o informare publicată la puțin timp după ora 06:00.
„Himars a dat o altă puternică lovitură unuia dintre cele două poduri de peste Nipru, care sunt folosite de invadatori pentru un transfer masiv de trupe. Să sperăm că de data aceasta podul Antonivski nu va rezista puterii atacului cu rachete Himars”.
Oficialii ruși par să fi confirmat atacul.
Kirill Stremousov, adjunctul șef al autorității ruse instalate în Herson, a vorbit cu presa rusă în această dimineață, confirmând că podul a fost bombardat, însă spune că este încă în picioare.
„Au fost lovituri (după atacul trupelor ucrainene) asupra podului Antonivski, am blocat traficul. Îl vom repara”, a spus Stremousov pentru RIA Novosti.
Stremousov a adăugat că Ucraina a folosit variate sisteme de artilerie iar numărul de rachete „a fost de peste zece”.
Podul Antonivski este principala rută de furnizare pentru trupele rusești și dacă este afectat, forțele Moscovei ar fi prinse în Herson cu puțină muniție și provizii – parte a planului Ucrainei de a recuceri orașul.
Herson, capturat la începutul lunii martie, a fost pentru mult timp în atenția ucrainenilor, apărătorii având câștiguri limitate în zona rurală dintre Mikolaiev și orașul țintă din aprilie. Însă, aparent ajutați de armele cu rază lungă, cu o distanță efectivă de tragere de până la 80 de kilometri, ucrainenii devin mai încrezători.
Orașul are acces pe patru poduri importante. Scopul Ucrainei se pare că nu este să distrugă podurile, fiind nevoie de stocuri de hrană care intră în oraș, însă mai degrabă de a provoca pagube până în punctul în care rușii nu pot transporta echipament greu peste ele.
Al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, Harkov, se pare că ar fi fost lovit de un atac cu rachete rusești, potrivit primarul orașului.
„La 04:25, Districtul Industrial Harkov a fost bombardat. Două rachete S-300 au fost lansate”, a scris Igor Teregov pe canalul său de Telegram.
„Salvatorii sunt deja la fața locului, sortând dărâmăturile. Potrivit acestora, nu existăn victime, însă acestea sunt doar informații preliminare. Aș vrea să rămână așa”, a adăugat acesta.
Statul Major al forțelor armate ale Ucrainei au emis o informație actualizată în această dimineață spunând că Rusia a executat un atac „cu folosirea artileriei de tun și cea cu propulsie” în zonele Harkov, Ciuguiv, Șevelivka, Krasnopillya și altele. Cu ajutorul obstacolelor de apă, transferurile pe ponton încearcă să îmbunătățească logistica unităților sale.
Rusia a pierdut aproape 40.000 de soldați de la lansarea invaziei sale în Ucraina pe 24 februarie, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
Liderul de la Kiev a făcut observațiile – care nu pot fi confirmate independent – în timpul celui mai recent discurs adresat națiunii.
„Timp de patru luni, statul rus nu a furnizat cetățenilor săi vreo informație – chiar și cenzurate – despre pierderile contingentului de ocupație.
Liniște totală. Nimic nu a fost publicat sau spus în numeroase interviuri și discursuri la niveluri politice și militare.
Însă, acest număr este deja aproape 40.000 – atât de mulți oameni uciși a pierdut armata Rusiei de pe 24 februarie. Și zeci de mii au mai fost răniți și mutilați”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a desemnat pe Andrii Kostin, deputat în Rada Supremă (parlamentul unicameral) din partea formaţiunii sale, Slujitorul poporului, în funcţia de procuror general, relatează Reuters şi Ukrinform, citate de Agerpres.
Zelenski a depus un proiect de rezoluţie în parlament pentru ca forul legislativ să voteze candidatura acestuia pentru a confirma numirea lui Kostin în locul Irinei Venediktova, care a fost revocată din funcţia de procuror general la începutul acestei luni.
Reprezentantul preşedintelui la Curtea Constituţională, Fiodor Venislavski, a fost mandatat să prezinte proiectul de rezoluţie privind nominalizarea candidaturii noului procuror general în şedinţa plenară a parlamentului.
Citește continuarea AICI