Armata Kievului a bombardat puternic în timpul nopții orașul Donețk aflat sub controlul rușilor, potrivit administrației instalate de Moscova acolo. Un nou atac cu dronă a avut loc pe un aerodrom din orașul rusesc Kursk, spune Anton Gherașenko, consilierul președintelui Volodimir Zelenski. Atacul nu a fost atribuit cuiva. Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că subiectul încetării focului de Crăciun „nu este pe agendă”. Zelenski i-a cerut Rusiei să înceapă retragerea trupelor sale până la Crăciun ca prim pas către un acord de pace, însă Peskov a spus marți că nu va exista pace cu Kievul până când Zelenski acceptă „realitățile” de pe teren. 64 de prizonieri de război ucraineni au fost eliberați din detenția Rusiei, potrivit lui Zelenski, iar un cetățean american capturat de ruși a fost de asemenea eliberat din captivitate.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

ACTUALIZARE 23.10 Cele 27 de state membre ale UE au convenit joi seară să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la războiul început de Moscova în Ucraina, au declarat pentru AFP mai multe surse diplomatice.

Comisia Europeană a prezentat acest nou pachet de sancţiuni pe 7 decembrie, propunând adăugarea a 144 de persoane fizice şi 48 de companii ruse pe lista neagră a UE, printre care forţele armate ale Rusiei şi trei dintre băncile ţării.

Bruxellesul a recomandat, de asemenea, interzicerea tuturor investiţiilor noi în sectorul minier rus şi consolidarea restricţiilor asupra achiziţiei de produse cu dublă întrebuinţare, civilă şi militară, precum şi de componente electronice şi informatice, substanţe chimice şi agenţi neurotoxici.

Executivul UE a propus, de asemenea, interzicerea exportului în Rusia de componente pentru fabricarea de drone, precum şi suspendarea a patru noi media ruse acuzate că au participat la propaganda Kremlinului.

Acordul asupra acestui al nouălea pachet de sancţiuni europene împotriva Moscovei a fost obţinut în unanimitate între ambasadorii celor 27 la Bruxelles, în marja unui summit al liderilor europeni.

Va trebui să fie adoptat acum prin procedură scrisă, a indicat preşedinţia cehă a UE pe Twitter, fără a oferi imediat detalii despre ceea ce au aprobat statele, scrie AFP, citată de Agerpres.

Două ţări, Polonia şi Lituania, au fost în mod deschis preocupate de anumite posibilităţi de derogare oferite de Bruxelles în cadrul acestor noi sancţiuni.

Potrivit unei surse diplomatice, textul aprobat în final menţine posibilitatea derogării de la sancţiuni în numele securităţii alimentare şi a nevoilor de aprovizionare cu îngrăşăminte, în cazul apariţiei unui risc pentru unul dintre statele membre.

Înscrierea pe lista neagră conduce la îngheţarea activelor şi la interzicerea intrării pe teritoriul UE. Deschisă în 2014 după anexarea Crimeei, această listă include deja 1.241 de persoane fizice şi 118 de entităţi.

Aceste noi sancţiuni se vor adăuga în special embargoului total asupra importurilor de petrol rusesc transportat pe cale maritimă, care a intrat în vigoare la începutul lunii decembrie, în paralel cu plafonarea globală a preţului ţiţeiului rusesc decisă împreună cu G7 şi Australia.

ACTUALIZARE 21:30 Un general ucrainean a respins joi ideea unui eventual armistiţiu de sărbători dacă Rusia nu-şi retrage din trupele, care îşi intensifică ofensiva în regiunea Doneţk.

„Un armistiţiu din partea noastră va fi numai atunci când nici măcar un singur ocupant nu va mai rămâne pe teritoriul nostru”, a spus la o conferinţă de presă generalul de brigadă ucrainean Alexei Gromov.

Potrivit acestuia, Rusia „caută să transforme conflictul într-o confruntare armată prelungită” şi „principalul obiectiv al inamicului rămâne de a ocupa tot teritoriul” Ucrainei şi de a nu permite integrarea euroatlantică a acesteia, potrivit Agerpres.

Cu o zi în urmă şi Kremlinul a transmis că niciun armistiţiu de Crăciun sau Anul Nou pe frontul din Ucraina nu este în prezent în discuţie între Moscova şi Kiev.

ACTUALIZARE 17:00 Înalți oficiali ucraineni spun că Vladimir Putin se pregătește pentru o nouă ofensivă majoră la începutul anului viitor. Într-un interviu acordat The Guardian, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că, deși Ucraina a fost acum capabilă să se apere cu succes împotriva atacurilor cu rachete ale Rusiei care vizează infrastructura cheie, inclusiv rețeaua energetică, au apărut dovezi că Kremlinul pregătește o nouă ofensivă amplă. 

În timp ce Reznikov a sugerat că o nouă ofensivă ar putea avea loc în februarie, ceilalți înalți oficiali consultați de The Guardian au indicat că sunt de părere că ar putea avea loc încă din ianuarie.

Avertismentele vin pe fondul dovezilor că Putin face eforturi pentru a continua războiul, inclusiv achiziția de drone și rachete din Iran.

Evaluarea conform căreia Rusia ar putea pregăti o nouă campanie la scară largă împotriva Ucrainei în lunile următoare vine în contradicție cu briefingurile de informații și cu analizele recente care au sugerat că ritmul războiului – și eforturile ruse – vor încetini.

Reznikov a spus că sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei și-au mărit eficiența de la 50% la începutul războiului la 80% în decembrie.

ACTUALIZARE 13.30 Rusia a lansat un nou val de bombardamente asupra orașului Herson, a declarat șeful administrației militare regionale Iaroslav Ianoșevici, citat de The Guardian.

Două persoane au fost ucise în urma acestui atac. Orașul a rămas fără energie electrică.

Hersonul a fost lovit de 86 de ori cu „artilerie, tancuri, mortiere și UAV-uri”, în ultimele 24 de ore, a spus Iaroslav Ianoșevici pentru CNN.

O lovitură a avut loc la „100 de metri” de clădirea administrației regionale din Herson, care a fost de asemenea atacată miercuri, potrivit șefului adjunct al Biroului prezidențial al Ucrainei, Kyrylo Timoșenko.

Regiunea a fost bombardată intens în această săptămână.

Miercuri, trei oameni au murit și 13 au fost răniți, inclusiv un băiat de 8 ani.

ACTUALIZARE 12:27 Aproximativ 20 la sută din populaţia Ucrainei a părăsit ţara de la începutul invaziei ruse, a declarat comisarul pentru drepturile omului din Rada ucraineană, Dmitro Lubineţ, adăugând că alte câteva milioane de ucraineni au fost nevoiţi să se mute în interiorul ţării, pentru a scăpa de bombardamente, informează Agerpres.

Preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului din parlamentul ucrainean a spus că aproximatv 7,9 milioane de cetăţeni din cei aproximativ 41 de milioane de locuitori pe care îi avea Ucraina la sfârşitul anului trecut au fugit din ţară.

„Şapte milioane şi nouă sute de mii de persoane au ieşit din ţară în căutarea unui refugiu în străinătate, ceea ce reprezintă 20 la sută din populaţia ţării noastre", a spus acesta.

ACTUALIZARE 11:45 Statele membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să se pună de acord asupra celui de-al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei în discuţiile care au avut loc miercuri noapte, afirmă diplomaţi europeni, în contexul reuniunii de joi a liderilor UE la Bruxelles, pentru ultimul lor summit din acest an.

Ţările UE s-au apropiat de un acord la negocierile de miercuri, dar Polonia şi alte câteva state au în continuare obiecţii, a declarat pentru Reuters un diplomat european, adăugând că un nou draft ar urma să fie disponibil joi seară.

Noile sancţiuni împotriva Moscovei au fost blocate de dezacordul privind o eventuală decizie a UE de a facilita exporturile de îngrăşăminte ruseşti prin porturile europene, chiar şi în cazul în care companiile producătoare ar fi deţinute de oligarhi ruşi aflaţi pe lista neagră, potrivit Agerpres.

ACTUALIZARE 11:14 Războiul din Ucraina s-ar putea încheia mai degrabă printr-un armistițiu decât printr-un tratat formal de pace, pe modelul coreean, este noua teorie vehiculată în contextul în care conflictul se apropie de al doilea an de la declanșare. Ideea comparației este că războiul din Coreea nu s-a încheiat niciodată oficial. A fost încheiat printr-un armistițiu în 1953, care a oprit luptele fără semnarea unui tratat de pace oficial. În schimb, a existat o încetare a focului de zeci de ani, care în esență a înghețat conflictul.

Speranța că un armistițiu ar putea fi o cale către sfârșitul ostilităților din Ucraina se bazează pe trei idei, scrie Financial Times, care citează o teorie a lui Sir Lawrence Freedman, autorul cărții „Command: The Politics of Military Operations from Korea to Ukraine”.

În primul rând, nici Rusia, nici Ucraina nu sunt în măsură să obțină victoria totală.

Armata Ucrainei a bombardat în timpul nopții orașul Donețk controlat de ruși în estul țării într-unul dintre cele mai mari atacuri de acolo care au avut loc în ultimii 8 ani de zile, au spus joi oficialii instalați de Moscova în zonele anexate, transmite Reuters.

„La ora 07:00 fix în această dimineață au supus centrul Donețkului celui mai mare atac din 2014”, a spus, pe Telegram, Alexei Kulemzin, primarul prorus al orașului.

„40 de rachete de la lansatoare BM-21 au fost trimise către civili din orașul nostru”, a spus Kulemzin. El spune că atacul este o crimă de război.

Reuters nu a putut verifica la momentul publicării informației relatările de pe câmpul de luptă ale celor două părți.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că alți 64 de prizonieri de război ucraineni au fost returnați din detenția în care au fost ținuți în Rusia.

Într-un anunț de miercuri, Zelenski a spus: „Astăzi, 64 de ucraineni au fost returnați din captivitatea rusească...Patru ofițeri și 60 de soldați și sergenți. Printre ei sunt și grav răniți”.

Un cetățean american care a fost arestat în vară de separatiștii pro-ruși în Ucraina a fost de asemenea eliberat ca parte a unui schimb de prizonieri cu Ucraina, a spus miercuri șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrei Yermak.

Suedi Murekezi, în vârstă de 35 de ani, declarase la începutul lunii pentru The Guardian că se simțea „prins” după ce a fost eliberat fără documente în orașul Donețk controlat de ruși.

Moscova a spus că nu există în plan o „încetare a focului de Crăciun” după aproape 10 luni de război în Ucraina, luptele fiind așteptate să se întindă de-a lungul iernii.

„Nu există calm pe linia frontului”, a spus, miercuri seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Fiecare zi și fiecare metru sunt date extrem de greu. Și în special unde întreaga tactică a ocupanților se reduce la distrugerea a tot ce este în calea lor cu artilerie – astfel ruinele și craterele de la sol rămân”, transmite The Guardian.

Întrebat miercuri dacă Moscova a văzut propunerile pentru „o încetare a focului de Crăciun”, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a spus: „Nu, nicio astfel de ofertă nu a fost primită. Acest subiect nu este pe agendă”.

Zelenski i-a cerut Rusiei în această săptămână să înceapă retragerea trupelor sale până la Crăciun ca prim pas către un acord de pace, însă Peskov a spus marți că nu va exista pace cu Kievul până când Zelenski acceptă „realitățile” de pe teren – referindu-se la controlul rusesc asupra unor părți din cele patru regiuni ucrainene pe care le-a anexat în septembrie ca urmare a „referendumurilor” coercitive și ilegale.

Baza aeriană rusească din Kursk a fost lovită miercuri noapte, potrivit unui oficial ucrainean.

Anton Gherașenko, un consilier prezidențial ucrainean de rang înalt, a publicat o serie de actualizări pe Telegram, spunând că „o dronă necunoscută” a lovit infrastructura militară.

Citând relatări nespecificate din presa rusească, el a spus într-o postare la 22:30 că au fost „două explozii în Kursk lângă aerodrom”. „O dronă necunoscută a lovit infrastructura militară din Kursk”, a adăugat el ulterior.

Imagini video care au circulat online par să arate o serie de explozii care zguduie orașul din vestul Rusiei în jurul orei locale 22:00, conform The Guardian.

Instituția media rusească RIA l-a citat pe guvernatorul regional Roman Starovoit spunând că „apărarea antiaeriană s-a activat seara deasupra regiunii Kursk, nu există victime sau pagube”.

Săptămâna trecută, un atac cu dronă a provocat un incendiu la un depozit de petrol de la un aerodrom din Kursk.

Imaginile video publicate pe rețelele sociale arătau o mare explozie ce lumina cerul nopții, urmată de un foc considerabil la aerodromul aflat la 280 de km de granița cu Ucraina. La răsărit, o mare coloană de fum negru era vizibilă deasupra locației.

Oficialii ruși au atribuit atacurile unor drone modificate Strizh, care au fost produse prima dată în anii ’70 în era sovietică pentru folosirea în exerciții de țintire.

Ambasada Rusiei la Washington avertizează că, dacă Statele Unite vor furniza Ucrainei rachete Patriot, ar fi un nou „pas provocator” care ar putea conduce la „consecințe imprevizibile”, potrivit unui comunicat al reprezentanței diplomatice a Moscovei, citat de agenția TASS.

„În Statele Unite a fost lansată o campanie de informare despre un posibil transfer de sisteme de apărare aeriană ultraperformante către Kiev. Dacă informația se confirmă, vom fi martorii unui nou pas provocator al administrației (americane - n.r.), care ar putea avea consecințe imprevizibile. Continuare livrărilor va duce doar la întărirea sentimentului de impunitate al regimului Zelenski și la noi crime împotriva civililor din regiunile Donbas, Zaporojie și Herson”, se arată în comunicatul remis de ambasada rusă.

Potrivit diplomaților ruși, „Statele Unite, chiar și fără să furnizeze (rachete) Patriot, se implică tot mai adânc în conflictul din republica post-sovietică”.

Un soldat rus capturat de ucraineni povestește cum a asistat la execuția colegilor săi din trupele de mercenari Wagner, după ce aceștia și-au arătat „frica” pe câmpul de luptă din Ucraina. Vladislav Izmailov, în vârstă de 26 de ani, a fost recrutat în trupele Wagner dintr-o închisoare din Samara, din sud-vestul Rusiei, potrivit Newsweek.

Izmailov susține că a fost recrutat de renumita unitate de mercenari, Grupul Wagner, pe 27 septembrie, când fondatorul acesteia, Evgheni Prigojin, a vizitat închisoarea în care acesta era închis.

I s-a oferit un contract pe șase luni în schimbul libertății și scutirea de pedeapsa penală. Alți aproximativ 300 de oameni din închisoarea respectivă au fost de acord să lupte în Ucraina.