Ucrainenii au atacat cu drone Moscova marți dimineață. Aeroporturile internaţionale Domodedovo, Şeremetievo şi Vnukovo din Moscova au fost închise pentru scurt timp. Forțele ucrainene au anunțat că au intrat în localitatea Robotîne, importantă din punct de vedere strategic pentru contraofensiva ucraineană din sud-estul țării. 

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI 

ACTUALIZARE 22:00 Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) va asculta în septembrie obiecţiile Rusiei într-o procedură lansată de Ucraina după declanşarea invaziei ruse asupra teritoriului ucrainean pe 24 februarie 2022, informează AFP, potrivit Agerpres.

Ucraina, care a sesizat cea mai înaltă jurisdicţie a ONU la scurt timp după declanşarea ofensivei forţelor ruse, acuză Rusia că a utilizat în mod eronat acuzaţii de genocid în estul Ucrainei pentru a-şi justifica invazia şi că Rusia însăşi a planificat un genocid.

În martie 2022, judecătorii CIJ au ordonat printr-o măsură urgentă Rusiei să îşi suspende operaţiunile militare, care continuă în Ucraina.

„Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) va ţine audierile publice asupra obiecţiilor preliminare ridicate de Federaţia Rusă”, a anunţat CIJ, cu sediul la Haga, într-un comunicat.

Rusia îşi va expune obiecţiile luni, 18 septembrie, iar Ucraina îşi va dezvolta argumentele a doua zi. Peste încă o zi, miercuri, 32 de ţări, toate aliate occidentale ale Ucrainei, vor putea interveni. În iunie, CIJ a autorizat cele 32 de ţări să intervină de partea Ucrainei în acest dosar. Cu toate acestea, CIJ a respins cererea SUA.

Intervenţiile aliaţilor se vor concentra în principal asupra competenţei CIJ în acest dosar. O decizie a jurisdicţiei ar putea lua luni de zile sau chiar ani.

O a doua expunere a argumentelor va avea loc pe 25 şi 27 septembrie.

Kievul a acuzat Rusia că a făcut referire la convenţia ONU asupra genocidului atunci când a afirmat la începutul războiului că ea a invadat Ucraina pentru a pune capăt la ceea ce Moscova a prezentat drept un genocid în regiunile proruse din estul Ucrainei.

Înainte, Moscova a respins audierile, afirmând, într-o declaraţie scrisă, că CIJ nu are competenţă în acest dosar, pentru că cererea Kievului nu s-ar afla sub incidenţa Convenţiei din 19948 asupra genocidului.

Ordinul CIJ prin care îi cerea Rusiei să pună capăt ofensivei sale era doar o decizie preliminară, în aşteptarea unei decizii care să stabilească dacă aceasta ţine de zona sa de competenţă.

CIJ a fost înfiinţată după Al Doilea Război Mondial pentru a regla diferendele între statele membre ale ONU. Deciziile sale sunt constrângătoare, însă ea nu are niciun mijloc pentru a le face să fie aplicate.

ACTUALIZARE 21:50 Ucraina face progrese în contraofensiva sa - și o face respingând o armată care are mai mulți oameni și mai multe arme, a declarat ministrul adjunct al Apărării al țării, potrivit Sky News.

Trupele ucrainene s-au confruntat cu vaste câmpuri minate și tranșee rusești de când și-a lansat operațiunea în iunie.

Săptămâna trecută, un oficial american a declarat că pare puțin probabil ca acestea să poată recuceri orașul strategic Melitopol din sudul țării - unul dintre principalele obiective ale contraofensivei.

Dar Hanna Maliar a respins sugestia, spunând că Ucraina progresează.

„Ceea ce este important este chiar faptul că, în ciuda tuturor lucrurilor, mergem înainte, chiar dacă avem mai puțini oameni și mai puține arme”, a spus ea.

ACTUALIZARE 21:40 Zece țări balcanice și europene au semnat marți, la Atena, o declarație comună prin care își exprimă sprijinul pentru Ucraina, transmite CNN.

Țările au promis „un sprijin neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”.

În prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei 10 lideri au semnat declarația în cadrul unei reuniuni care a marcat 20 de ani de la summitul UE-Balcanii de Vest de la Salonic.

ACTUALIZARE 21:30 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit în Grecia cu liderii din Croația, Republica Moldova și Macedonia de Nord, potrivit CNN.

Zelenski a mulțumit Croației pentru pregătirea unui nou pachet de apărare pentru Ucraina și l-a informat pe premierul croat Andrej Plenkovic despre „blocada ilegală a navigației în Marea Neagră și atacurile grele cu rachete rusești asupra infrastructurii portuare din Ucraina, care pun în pericol securitatea alimentară mondială”.

De asemenea, președintele ucrainean i-a mulțumit premierului Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, pentru sprijinul acordat în domeniul apărării.

Zelenski a discutat cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, despre crearea unor rute alternative pentru exportul de cereale ucrainene, după ce Rusia s-a retras din Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră.

Luni, Zelenski s-a întâlnit, de asemenea, cu premierul Bulgariei, Nikolai Denkov, pentru a discuta despre un „coridor de cereale” în Marea Neagră.

ACTUALIZARE 21:25 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că se întoarce acasă „cu un nou sprijin politic și noi acorduri”, după ce a încheiat, marți, o călătorie prin Europa, potrivit CNN.

„Ne întoarcem acasă cu un nou sprijin politic și noi acorduri. Toată lumea reafirmă în mod clar integritatea teritorială a Ucrainei. Vor exista avioane pentru Ucraina. Vom avea vehicule blindate suplimentare. Vom consolida apărarea aeriană, economia, exporturile noastre, integrarea europeană și euro-atlantică”, a declarat Zelenski în discursul său de seară.

În ultimele zile, Zelenski a călătorit în Suedia, Olanda, Danemarca și Grecia, unde a participat la un summit. El a declarat că a purtat discuții în marja summitului cu Bulgaria, Serbia, Croația, Muntenegru, Macedonia de Nord, Republica Moldova și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

ACTUALIZARE 21:20 Peste 200 de centre de înrolare militară au fost percheziţionate în Ucraina pentru a eradica un sistem de corupţie ce permite celor chemaţi în armată să scape de aceasta, a anunţat marţi Parchetul, în plină contraofensivă ucraineană, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Forţele de ordine au descoperit sisteme de corupţie la scară mare în aproape toate regiunile ţării. În prezent, peste 200 de percheziţii simultane sunt întreprinse”, a anunţat Parchetul ucrainean pe Telegram.

Anchetatorii suspectează „implicarea unor funcţionari de la birouri de înrolare militară, a celor însărcinaţi cu examinările medicale şi sociale”, a precizat Parchetul.

Potrivit anchetei, în schimbul mitei, „funcţionarii au ajutat cetăţeni să obţină certificate de invaliditate sau să fie recunoscuţi temporar inapţi pentru serviciul militar. Aceasta le permitea să întârzie sau să evite serviciul militar”, a adăugat Parchetul.

Volodimir Zelenski i-a destituit deja la începutul lui august pe toţi responsabilii regionali însărcinaţi cu recrutarea militară, evocând, în special, un sistem ce ar permite trecerea ilegală a celor chemaţi în armată „de altă parte a frontierei”.

Zelenski a cerut ca la conducerea recrutării militare să fie puşi soldaţi care au luptat pe front.

La sfârşitul lui iulie, autorităţile ucrainene au anunţat, de asemenea, arestarea unui fost comisar al forţelor armate, însărcinat cu mobilizarea şi acuzat de corupţie.

În cea de-a 18-a lună de invazie rusă, armata ucraineană, angajată de la începutul lui iunie într-o dificilă contraofensivă în sudul şi estul Ucrainei, păstrează tăcerea asupra pierderilor suferite.

Lupta împotriva corupţiei, un rău endemic în Ucraina, care era deja una dintre cele mai sărace ţări din Europa înainte de invazia rusă, este una dintre condiţiile puse de Uniunea Europeană pentru a menţine statutul Kievului de candidat la aderare.

ACTUALIZARE 21:15 Situaţia de pe câmpul de luptă din Ucraina este „foarte dinamică”, a comentat, în mod prudent, Casa Albă, marţi, după apariţia unor articole de presă în care erau citaţi responsabili americani şi occidentali îngrijoraţi în legătură cu evoluţia contraofensivei ucrainene, informează AFP şi EFE, preluate de Agerpres.

„Nu vreau să mă joc de-a generalii în cameră. Eu nu pot stabili probabilităţi sau prevedea cum vor evolua lucrurile, în final, în acest război, însă noi vom continua să susţinem Ucraina în eforturile sale de contraofensivă. Este adevărat că ruşii atacă în nord-est, este adevărat, de asemenea, că ucrainenii apără nord-estul cu o certă eficacitate. Ucraina atacă, de asemenea, şi câştigă teren în sudul ţării. Am spus mereu, în mod clar, că acest câmp de luptă este foarte dinamic, că aceasta nu este ca într-un serial la televiziune, cu un episod în timpul căruia Ucraina nu face decât să atace şi Rusia nu face decât să se apere, apoi cu un episod în timpul căruia Rusia este cea care doar atacă şi Ucraina doar se apără”, a răspuns Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al executivului american, în timpul unei discuţii cu jurnalişti. 

„Guvernul american trebuie să dea dovadă de o oarecare modestie în ceea ce priveşte comportamentul pe câmpul de luptă” şi administraţia Biden „face tot ce poate pentru a da cele mai bune sfaturi posibile”, însă „Ucraina ia propriile decizii” în materie de strategie militară, a mai spus Sullivan.

SUA sunt principalul furnizor de ajutor militar pentru Ucraina şi coordonează sprijinul occidental acordat Kievului.

ACTUALIZARE 20:10 Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a apreciat marţi că atacurile ucrainene cu drone asupra teritoriului rus, din ce în ce mai frecvente, sunt în conformitate cu dreptul internaţional, informează AFP. Potrivit acesteia, Ucraina are dreptul garantat de Carta ONU de a reacționa în apărarea propriului popor. 

"Rusia a atacat Ucraina, de aceea Ucraina are un drept garantat de Carta Naţiunilor Unite de a-şi apăra ea însăşi ţara şi poporul", a declarat şefa diplomaţiei germane în timpul unei conferinţe de presă, răspunzând la o întrebare asupra eventualelor riscuri de escaladare în conflict pe care le-ar reprezenta recentele atacuri ucrainene cu drone, atacuri ce se înmulţesc în regiunea Moscovei. "Rusia bombardează fără oprire ţinte civile în Ucraina, silozuri de grâne, spitale, biserici. Şi Ucraina se apără în cadrul dreptului internaţional", a declarat Annalena Baerbock în timpul acestei conferinţe de presă, alături de omologul său estonian Margus Tsahkna, notează Agerpres.

ACTUALIZARE 19:36 Moment bizar la Kremlin. Președintele rus, Vladimir Putin, pare că a uitat pe ce mână poartă ceasul. În timpul unei transmisiuni acesta se uită la mâna stângă, în timp ce ceasul său este pe mâna dreaptă. „Poate nu este adevăratul Putin”, au comentat pe rețelele sociale cei care s-au amuzat de momentul hilar.

 

Vezi momentul AICI.

ACTUALIZARE 19:10 Un cunoscut jurnalist rus a declarat marţi că generalul Serghei Surovikin a fost demis din funcţia de şef al forţelor aerospaţiale ale ţării, relatează Reuters, preluat de News.ro.

Aleksei Venediktov a declarat pe canalul său Telegram că Surovikin a fost înlăturat prin decret oficial, fără a oferi alte detalii. Nu a existat nicio confirmare oficială a informaţiei lui Aleksei Venediktov, fostul şef, bine conectat, al postului de radio Eho Moskvî (care în prezent nu mai difuzează), dar acesta a fost citat de alte câteva instituţii de presă ruseşti pe reţelele sociale.

Generalul nu a mai fost văzut în public de la revolta de scurtă durată din 23-24 iunie a grupului de mercenari Wagner şi a liderului său Evgheni Prigojin împotriva conducerii militare a Rusiei.

ACTUALIZARE 17:10 Opt piloţi ucraineni au început instruirea pe avioane de luptă F-16 în Danemarca, au anunţat, marţi, forţele armate daneze, conform Reuters, citată de Agerpres.

Piloţii au sosit la baza aeriană militară Skrydstrup, alături de 65 de alţi membri ai personalului ucrainean, care vor asigura mentenanţa avioanelor.

Antrenamentele au loc în cadrul angajamentului guvernului de la Copenhaga de a trimite Ucrainei avioane F-16.

Kievul cerea de mai multă vreme aliaţilor occidentali astfel de aeronave. Duminică, Danemarca şi Olanda au promis că vor furniza aparatele pentru a contribui la întărirea apărării antiaeriene ucrainene şi a sprijini contraofensiva împotriva invadatorilor ruşi.

Danezii dispun, în prezent, de 43 de avioane F-16, iar 19 dintre acestea vor fi livrate ucrainenilor. Primele şase vor fi trimise la sfârşitul acestui an sau la începutul lui 2024. Olandezii au 42 de aeronave de acelaşi tip şi încă nu au decis câte vor dona Ucrainei.

Luni, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat că şi Grecia va participa la instruirea piloţilor de F-16.

ACTUALIZARE 16:40 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele sârb Aleksandar Vucic au avut, marți, la Atena, discuții, pe care ambii lideri le-au descris ca fiind „bune” și „deschise”, potrivit Reuters.

Serbia a condamnat în repetate rânduri invazia Rusiei în Ucraina la ONU și la alte forumuri internaționale, dar nu a impus sancțiuni Moscovei.

De asemenea, menține cooperarea comercială și militară cu Rusia, în timp ce încearcă să adere la Uniunea Europeană.

În aprilie, documente ale Pentagonului care au făcut obiectul unor scurgeri de informații au arătat că Serbia a fost de acord să furnizeze arme și muniții Kievului. Vucic a declarat că Serbia nu a vândut niciodată arme sau muniții Ucrainei sau Rusiei, deși este posibil ca armele să fi ajuns pe câmpul de luptă prin intermediul unor țări terțe.

„O întâlnire deschisă, onestă și fructuoasă cu președintele Serbiei”, a scris Zelenski pe Telegram.

El a oferit puține detalii, dar a adăugat: „O conversație bună despre respectarea Cartei ONU și inviolabilitatea frontierelor... Despre viitorul comun al națiunilor noastre în casa europeană comună. Cu privire la dezvoltarea relațiilor noastre, care este în interesul nostru reciproc”.

Într-o postare pe Instagram, Vucic a declarat că a avut o conversație „bună și deschisă” cu Zelenski și au abordat teme care includ integritatea teritorială a ambelor țări.

Ucraina nu recunoaște Kosovo, care și-a declarat independența față de Serbia în 2008. La rândul său, Belgradul nu recunoaște anexarea de către Rusia a unor părți din Ucraina pe care le ocupă.

„Am abordat evoluțiile din Ucraina și Kosovo și am subliniat încă o dată că Serbia respectă integritatea teritorială a Ucrainei”, a scris Vucic.

Ambii lideri, care se aflau la Atena, unde Grecia găzduiește o reuniune a liderilor din Balcani, au adresat cuvinte de susținere pentru candidaturile reciproce de aderare la UE.

ACTUALIZARE 09:19 Rusia a declarat marţi dimineaţă că a „distrus” o navă de recunoaştere a armatei ucrainene în Marea Neagră, unde atacurile ruse şi ucrainene au escaladat de când Moscova s-a retras dintr-un acord major privind cerealele în iulie, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Pentru a cincea zi consecutiv, Ministerul Apărării rus a mai spus că a doborât drone ucrainene în regiunea Moscovei unde, ca şi în atacurile anterioare, nu au fost înregistrate victime, conform autorităţilor.

În cursul nopţii de luni spre marţi, o aeronavă de luptă „a aviaţiei navale a Flotei de la Marea Neagră a distrus o navă de recunoaştere a forţelor armate ucrainene”, a anunţat Ministerul rus al Apărării pe Telegram.

Această navă se afla „în zona instalaţiilor ruseşti de producţie de gaz din Marea Neagră”, conform ministerului, care nu a oferit mai multe detalii despre incident.

Atacurile s-au înmulţit de ambele părţi în regiunea Mării Negre, de când Moscova a refuzat la jumătatea lunii iulie să reînnoiască un acord negociat de ONU şi Turcia care autoriza exportul de cereale ucrainene.

Rusia a anunţat marţi dimineaţa că a doborât două drone ucrainene în regiunea Moscovei, unde incidentele de acest tip s-au înmulţit în ultimele săptămâni.

„A fost dejucată o încercare a regimului de la Kiev de a comite atacuri teroriste folosind vehicule aeriene fără pilot” în noaptea de luni spre marţi, a declarat Ministerul rus al Apărării pe Telegram, scrie Agerpres.

Ucrainenii au atacat Moscova cu drone. FOTO: Profimedia Images Deschide galeria foto

„Două drone au fost detectate şi distruse de sistemele de apărare aeriană deasupra teritoriului regiunii Moscova”, a spus aceeaşi sursă.

Potrivit primarului capitalei Rusiei, Serghei Sobianin, care a comunicat pe Telegram, un dispozitiv a fost doborât în zona Krasnogorsk, situată la 20 km nord-vest de Kremlin, şi un al doilea în zona Ceasţi, la aproximativ 50 km sud-vest de centrul Moscovei. Serviciile competente sunt la faţa locului, a adăugat primarul capitalei.

Aeroporturile internaţionale Domodedovo, Şeremetievo şi Vnukovo din Moscova au fost închise pentru sosiri şi plecări, potrivit agenţiei de stat TASS, care a anunţat ulterior reluarea aterizărilor pe Domodedovo şi Şeremetievo.

Atacurile cu drone în interiorul teritoriului rus sunt în creştere de câteva săptămâni, cel mai adesea fără a provoca pagube sau victime, şi vizează în special capitala Rusiei, situată la peste 500 de km de graniţa cu Ucraina.

Luni, Rusia a susţinut că a dejucat noi atacuri ale dronelor ucrainene în apropiere de Moscova şi în regiunea Kaluga, care nu au provocat victime sau pagube.

Prezența avioanelor F-16 pe câmpul de luptă din Ucraina îi va obliga pe strategii ruși să planifice noi misiuni pentru a contracara această nouă amenințare pentru ei - misiuni care vor presupune zboruri suplimentare și care, la rândul lor, înseamnă ore în plus de zbor pentru avioanele militare ruse. Astfel, simpla dotare a Ucrainei cu aeronave F-16 va obliga Rusia la noi cheltuieli pentru întreținerea și menținerea în stare de luptă a propriei sale aviații de luptă, ceea ce va duce automat la consumarea mai rapidă a resursei de zbor a aparatelor Moscovei. Un expert al institutului de studii strategice RAND a calculat că Rusia „a pierdut” deja în acest fel în Ucraina undeva între 27-57 de avioane de luptă, prin simpla epuizare a resursei de zbor a acestor aparate, care au trebuit efectiv să fie „trase pe dreapta” deoarece nu mai puteau zbura în siguranță. 

Forțele Aeriene Ruse dispuneau de circa 900 de avioane „tactice” (avioane multirol, de vânătoare sau de atac la sol), înaintea declanșării invaziei în Ucraina, în februarie 2022. Din surse deschise, bazate exclusiv pe confirmări vizuale (foto/video) rușii au pierdut în jur de 80 de astfel de aparate - ca urmare a acțiunilor antiaerienei și aviației de vânătoare ucrainene, ori, pur și simplu, în urma unor accidente care au dus la prăbușirea câtorva avioane de luptă. Conform calculelor făcute de un inginer care lucrează pentru institutul RAND, Rusia a mai „pierdut” deja între 27-57 de avioane, doar ca urmare a epuizării resursei de zbor, după ce aparatele au fost excesiv folosite în misiuni de luptă în cele 18 luni de la debutul conflictului.

Explicația ține de „durata de viață” a unui avion de luptă, care e tradusă în „ore de zbor”. De exemplu, avioanele F-16 pe care România le va achiziționa din Norvegia au o resursă de zbor de circa 2.500 de ore/aparat, ceea ce înseamnă că pot fi folosite 10 ani, la o medie de 250 de ore de zbor/an/avion. După acești 10 ani, avioanele nu mai sunt considerate „sigure” și există riscul apariției unor probleme tehnice care pot conduce inclusiv la accidente fatale, cum s-a întâmplat în cazul vechilor aeronave MiG-21, retrase din dotarea aviației române.

Practic, „resursa de zbor” (adică numărul de „ore de viață” pe care le are un avion) dictează modul în care strategii militari planifică orarul operațiunilor/misiunilor pe care le are de făcut un astfel de aparat. Exemple: cât combustibil trebuie asigurat pentru o anumită perioadă de timp, când trebuie făcută mentenanța, câte ore sunt dedicate pregătirii și antrenării piloților etc. Or, apariția unor „noi avioane” precum F-16 în Ucraina îi va obliga pe planificatorii și strategii aviației ruse să-și refacă aceste calcule.

Pentru a contracara noile F-16, rușii vor fi nevoiți să „ridice în aer” mai multe aparate, pentru mai mult timp: asta înseamnă cheltuieli mai multe și, automat, epuizarea mai rapidă, a resursei avioanelor din dotarea aviației ruse. 

Citește continuarea AICI

Evgheni Prigojin a apărut și este în Africa! Este primul mesaj clar al liderului Wagner după rebeliunea eșuată de acum două luni. Îmbrăcat în uniformă de camuflaj și cu arma în mână, Prigojin a dat exilul din Belarus pe canicula din deșert. Mai mult, se laudă că el și oamenii lui aduc libertate și fericire în Africa și fac Rusia măreață.  

Evgheni Prigojin, șeful Wagner: „La datorie. Temperatura este de peste 50 (n.red. grade Celsius). Fix așa cum ne place. Gruparea Wagner face misiuni de cercetare și căutare, face Rusia și mai măreață, pe toate continentele, și face Africa mai liberă. Aducem dreptate și fericire popoarelor africane, facem viața un coșmar pentru Al Qaida și alți criminali. Recrutăm numai eroi adevărați și îndeplinim mai departe misiunile pe care le-am primit și pe care am promis că le îndeplinim. ”