Ministerul de Finanţe al Ucrainei a anunţat vineri că nu va plăti o datorie de peste jumătate de miliard de dolari deţinătorilor de titluri legate de PIB, scadentă pe 2 iunie, marcând astfel primul default de la crearea acestor instrumente financiare, transmite Reuters, preluată de news.ro.

Ţara afectată de război are o datorie de 665 de milioane de dolari, scadentă pe 2 iunie, legată de aceste titluri („warranturi”) în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari, în funcţie de performanţa economică din 2023. Anul trecut, parlamentul ucrainean a aprobat un moratoriu de plată pentru aceste titluri, valabil de la 31 mai.

„Ucraina rămâne angajată să implementeze o restructurare cuprinzătoare, echitabilă şi corectă a acestor instrumente financiare”, a transmis Ministerul de Finanţe într-un comunicat, subliniind că trebuie să respecte ţintele de datorie stabilite în programul cu FMI şi principiul tratamentului echitabil cu creditorii oficiali.

Reprezentanţii consultanţilor şi avocaţilor care apără interesele deţinătorilor de titluri legate de PIB nu au comentat imediat situaţia.

Aceste instrumente – titluri de datorie indexate la creşterea economică – au fost emise în 2015, pentru a atenua condiţiile restructurării datoriei din acel an. Dar structura lor complexă a făcut ca ele să nu fie incluse în restructurarea mai amplă de 20 de miliarde de dolari realizată anul trecut.

Economia Ucrainei s-a prăbuşit cu aproape 30% după invazia Rusiei din 2022, deşi a înregistrat o creştere modestă în 2023 şi 2024, produsul intern brut rămânând totuşi sub nivelul de dinainte de război.

Ministrul de Finanţe Serhii Marchenko a spus că aceste titluri, legate de creşterea economică, au fost „concepute pentru o lume care nu mai există”.

Negocierile formale dintre Ucraina şi deţinătorii de „warranturi” au eşuat la sfârşitul lui aprilie, cele două părţi fiind departe de un acord. La începutul lunii, negociatorul-şef al datoriei, Yuriy Butsa, s-a întâlnit în privat la Londra cu unii deţinători de titluri pentru a-i pregăti pentru neplată şi a sublinia că Ucraina preferă să obţină un acord solid, chiar dacă asta înseamnă să întârzie termenul-limită.

Deşi o clauză de default încrucişat cu alte obligaţiuni ale ţării a fost eliminată anul trecut, neplata ameninţă reputaţia de „bun debitor” pe care Butsa şi echipa lui au încercat să o cultive.

Economia Ucrainei este în continuare afectată de atacurile ruseşti, în special asupra infrastructurii energetice, şi depinde masiv de sprijinul financiar şi militar al SUA şi Europei. Relaţiile tensionate cu preşedintele american Donald Trump pun sub semnul întrebării durabilitatea acestui sprijin, mai ales în contextul negocierilor de pace cu Rusia, care înaintează lent. Următoarea rundă de discuţii de pace este programată să aibă loc săptămâna viitoare la Istanbul, dar Ucraina a spus că vrea să vadă un document cu propunerile Rusiei înainte de a trimite o delegaţie.