Încasările din turismul internaţional sunt prevăzute să urce constant în următorii 12 ani, de la 1,59 miliarde de lei în 2025 la 2,99 miliarde euro în 2035, în condiţiile în care românii cheltuiesc mai mult ca turişti în străinătate decât cheltuiesc turiştii străini în România, potrivit Strategiei naţionale a României pentru dezvoltarea turismului, lansată joi în consultare publică și citată de Agerpres.
Numărul sosirilor turiştilor internaţionali este estimat să crească la 2,8 milioane în 2025, pentru ca, în 2030 să ajungă la 3,6 milioane, iar în 2035 la 4,6 milioane, de la 843.000 în 2021.
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, citate în Strategie, în anul 2021, încasările din turismul internaţional s-au ridicat la aproximativ 400 milioane euro, cu 72,5% mai puţin decât în anul 2019. Suma medie cheltuită de un turist străin s-a menţinut relativ constantă în perioada 2019-2020, dar a scăzut cu 11,5% în 2021 comparativ cu anul 2019.
Pe de altă parte, în document se arată că românii cheltuiesc mai mult ca turişti în străinătate decât cheltuiesc turiştii străini în România. În anul 2021, conform datelor furnizate de Banca Naţională a României, diferenţa s-a ridicat la 1,67 miliarde euro, reprezentând 9,9% din deficitul balanţei de plăţi a României.
"Creşterea sosirilor de turişti străini în perioada (2022-2025) este prognozată la 35% pe an (perioada de revenire de după Pandemie), iar pentru fiecare dintre anii următori (2026-2035) s-a estimat o creştere de 5%. În medie, 14 turişti generează un loc de muncă în România. La estimarea creşterii forţei de muncă a fost respectat acest raport. S-a dovedit că o creştere a cheltuielilor nu este dublată întotdeauna de creşterea numărului de turişti, deoarece, la un număr mai mare de sosiri, în ţară sosesc grupuri mai diverse, iar dacă există facilităţi mai bune şi accesibilitate crescută, mai mulţi turişti interni călătoresc în interiorul ţării. La estimarea proiecţiilor de cheltuieli, s-a anticipat o creştere moderată a cheltuielii medii per turist", se arată în Strategie.
Conform analizei care a stat la baza fundamentării strategiei, în anul 2021 sejurul mediu a fost de 2,2 zile, atât în cazul sosirilor internaţionale, cât şi pentru turiştii interni.
"O durată atât de scurtă arată că România are o nevoie acută de a-şi dezvolta serviciile şi produsele pentru a permite turiştilor să petreacă mai mult timp la destinaţie şi astfel să contribuie semnificativ la economie. Sejurul mediu s-a aflat într-un proces de depreciere în ultimul deceniu. Această involuţie este determinată de schimbarea comportamentului de consum, pentru că tot mai mulţi români îşi petrec vacanţe mai lungi în străinătate şi mai scurte în ţară. Scăderea sejurului mediu petrecut la destinaţie are drept rezultat atragerea unor cheltuieli mai mici din partea turiştilor interni. Mai mult decât atât, peste jumătate dintre aceştia îşi petrec vacanţele în zone litorale sau montane şi, de aceea, este importantă diversificarea ofertelor pentru a putea răspunde nevoii crescânde a pieţei locale de a reţine cheltuielile generate de turişti în ţară, în vederea asigurării unei balanţe naţionale de plăţi pozitive", precizează sursa citată.
După analiza datelor din Indicele de Competitivitate pentru Turism şi Călătorii şi a domeniilor în care România are un avantaj competitiv şi potenţial de dezvoltare în comparaţie cu alte ţări concurente, şi având în vedere şi tendinţele actuale de dezvoltare a industriei turismului şi a "experienţelor de vizitare", autorii Strategiei susţin că România trebuie să se concentreze pe patru segmente principale pentru a putea atrage în continuare cheltuielile mai mari din partea turiştilor străini şi pentru a putea determina creşterea duratei medii a sejurului acestora în România. Este vorba despre Patrimoniu cultural, turism cultural şi istoric (împreună cu gastronomia), Natură şi aventură, cuprinzând ecoturismul şi turismul rural, Sănătate şi wellness, cu accent pe resursele balneare bogate ale României, MICE (Meetings, Incentives, Conferences, Exhibitions) - turismul de întâlniri, stimulente, conferinţe, expoziţii.
Propunerile, sugestiile şi opiniile privind "Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2023-2035" pot fi transmise în termen de 30 de zile.