Criza traiului zilnic a lovit puternic Turcia. Oamenii cheltuiesc sume uriașe inclusiv pe alimente de bază precum pâinea. În medie, plătesc cu aproape 80 la sută mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Mai mult decât orice, moneda slabă este de vină pentru creșterea prețurilor. Economiștii spun că președintele Erdogan face prea puțin - și acționează greșit - ca să reducă inflația. Între timp, familiile tot mai disperate încearcă să supraviețuiască. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată sâmbăta la ora 00:30 și în reluare de la ora 19:30.

 

Naciye pregătește cina pentru întreaga familie: orez cu fasole, supă și o salată proaspătă. De obicei, carnea face parte dintr-o masă cu specific turcesc. Dar acum nu poate fi vorba de așa ceva.

„Avem carne doar la ocazii speciale. Nu ne mai permitem. Cum am putea, la prețurile astea?” spune Naciye.

Oficial, prețurile au crescut cu aproape 80 la sută într-un an. Economiștii spun că e vorba chiar de mai mult. Cum se va termina asta? Totul e foarte scump, fie că e vorba de energie, chirie sau mâncare.

„Tatăl meu își hrănea cu ușurință cei 12 copii dintr-un singur salariu. Și vorbim de salariul minim. În zilele noastre, nu poți hrăni nici măcar un copil. De ce se întâmplă asta? De ce suntem într-o astfel de situație?” se întreabă Vahide.

Tânăra e căsătorită și are o fiică. Dar fratele ei, Kadîr, nu se gândește acum la așa ceva. Organizarea unei nunți înseamnă multe luni de salariu.

„Să uităm de asta. Familia miresei vrea ca zestre trei sau patru brățări de aur. L-am întrebat pe bijutier, iar prețul este de 90 de mii de lire. Cum să-mi permit așa ceva? Cum pot să mă căsătoresc? Nici măcar nu mă pot gândi să am un copil”, spune Kadîr.

Sunt opt oameni care locuiesc în cele trei camere ale unei case mici dintr-un cartier în Istanbul. Părinții au pensii mici, iar Kadîr este mecanic auto și câștigă salariul minim. El și unul dintre frații lui sunt singurii care aduc bani în casă.

Multe familii din Turcia sunt în aceeași situație, cu prea puțini bani din care să trăiască. Aproximativ 60 la sută dintre angajați lucrează în sectorul cu cele mai mici salarii și mulți primesc salariul minim. Pentru a doua oară în acest an, guvernul l-a majorat la 5.500 de lire - adică aproximativ 310 euro. Pentru Kadîr, nu e aproape nicio diferență.

„Nu ne-a ajutat, pentru că imediat după aceea au crescut și prețurile produselor. Indiferent unde te uiți, totul e mai scump. Pur și simplu nu e suficient. 5.500? E imposibil să trăiești” - arată Kadîr.

Alegerile au loc anul viitor și probabil Recep Erdogan este îngrijorat. Pentru el contează doar economia. Creștere cu orice preț. Inflația este tot mai mare, dar ratele dobânzilor rămân scăzute, la cererea Palatului prezidențial.

„În primul rând, am susținut producția în toate domeniile, așa încât să nu se oprească și să nu avem o scădere a angajărilor. În prezent există 30,5 milioane de angajați. Exporturile se situează în jurul a 250 de miliarde de dolari. Acest lucru dovedește că eforturile noastre funcționează” - justifica recent președintele Erdogan.

Efectele sunt uriașe. Puțini beneficiază și mulți suferă. Economista Özlem Derici Sengül crede că Banca Centrală ar trebui să majoreze drastic ratele dobânzilor, ca să reducă inflația. Dar președintele vede în aceste rate sursa tuturor relelor.

„Ei fac un experiment reducând inflația prin reducerea ratelor dobânzilor, în loc să le crească. Rațiunea principală este creșterea producției, creșterea eficienței, dar economia nu funcționează așa”, explică economista Özlem Derici Sengü.

„Nu putem scăpa” este numele unei platforme la care a pus umărul și Cihan Uyanik. Studiază ingineria și în prezent își scrie teza de doctorat. Scopul este să le arate oamenilor că și alții trec prin aceleași greutăți.

„Oamenii se simt abandonați și nu știu cum se vor descurca. Continuă să aibă probleme, mai întâi pandemia și acum asta. Nu e deloc ușor” - spune activistul Cihan Uyanik.

Abia își pot plăti facturile. Așa că ies în stradă și protestează față de creșterile alarmante și lansează petiții împotriva creșterii chiriilor. Nu e simplu într-o țară în care statul domină totul. Dar ei descriu situația așa cum e de fapt.

„Când au crescut facturile la combustibil, i-am făcut pe oameni conștienți de faptul că li se percep 210 cenți pentru 30 de cenți de energie electrică - adică de șapte ori mai mult. Și cine bagă în buzunar acele profituri mari? Companiile energetice”, susține Cihan Uyanik.

Principalele lor cereri sunt naționalizarea acestor companii energetice, construirea mai multor locuințe sociale și ajutor pentru fermieri. Dar probabil că nu vor fi îndeplinite.

Pe scena internațională, președintele Erdogan se prezintă ca un lider puternic - și distrage atenția de la problemele de acasă. De exemplu, rezistența sa în fața aderării Finlandei și Suediei la NATO. Însă în acest moment, asta îi preocupă prea puțin pe Kadir și familia lui. Ei vor ca guvernul să se gândească în sfârșit și la oameni ca ei.

Kadir simte că nu mai există un viitor real în Turcia. Cei care pot își fac bagajele.

„Cu prima ocazie voi pleca. Sunt blocat aici și vreau să plec. Vreau să merg în Anglia, Germania sau Franța. Nu-mi pasă unde voi ajunge - vreau doar să scap”, mărturisește Kadîr.

E greu de crezut că se va schimba ceva înaintea alegerilor de anul viitor. Toată lumea crede că prețurile vor continua să crească. Și nimeni nu știe unde se va ajunge.