Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, vineri, că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, parlamentul de la Ankara urmând să ratifice aderarea acestei ţări, nu însă şi pe cea a Suediei.

„Am decis să lansăm în parlamentul nostru procesul de aderare a Finlandei la NATO”, a declarat Erdogan după o întrevedere avută la Ankara cu preşedintele finlandez, Sauli Niinisto.

Preşedintele turc şi-a exprimat speranţa că votul parlamentului turc se va desfăşura înaintea alegerilor legislative care se vor desfăşura pe 14 mai. Coaliţia lui Erdogan are majoritate în legislativ şi nici opoziţia nu s-a manifestat contra primirii Finlandei în Alianţa, aşadar ratificarea ar trebui să fie doar o formalitate.

„Turcia este unul dintre cei mai mari susţinători ai politicii NATO a uşilor deschise. Am văzut că Finlanda a făcut paşi sinceri pentru îndeplinirea promisiunilor înscrise în memorandumul tripartit de la Madrid” semnat în iulie anul trecut, a afirmat preşedintele turc, vorbind la o conferinţă de presă comună cu omologul său finlandez.

Cât despre Suedia, Erdogan a spus că va continua discuţiile cu aceasta asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.

El a motivat că Turcia a considerat necesar să separe procesul aderării Finlandei de cel al Suediei, întrucât guvernul de la Stockholm nu a dat curs cererilor guvernului de la Ankara de a extrăda către Turcia persoane pe care aceasta le consideră având legături cu organizaţii teroriste, în special din zona kurdă.

„Nu suntem împotriva Suediei. Dar Suedia şi-a deschis braţele pentru terorişti, le-a deschis şi străzile sale. I-am spus premierului suedez să ne trimită 120 de terorişti. Cum nu au făcut-o, nu putem avea o poziţie pozitivă faţă de ei. În Finlanda, acest lucru nu se întâmplă, prin urmare poziţia noastră este pozitivă”, a explicat Erdogan.

Preşedintele finlandez i-a mulţumit acestuia pentru hotărârea luată, dar a amintit că Finlanda doreşte şi aderarea Suediei la Alianţă, decisă în comun de cele două ţări. „În urma deciziilor luate astăzi, parlamentul turc începe procesul de ratificare. Vă mulţumim mult! Dar avem un vecin care este Suedia şi intrarea Finlandei în NATO nu poate fi completă fără Suedia”, a afirmat preşedintele finlandez, Sauli Niinisto.

Între timp, Ungaria, singura ţară membră NATO în afară de Turcia care nu a ratificat aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, a anunţat că va ratifica pe 27 martie aderarea Finlandei. Anunţul a fost făcut pe Facebook de Mate Kocsis, liderul grupului parlamentar al formaţiunii Fidesz a premierului Viktor Orban. Acesta din urmă acuzase Finlanda şi Suedia că, „asemeni UE, răspândesc minciuni sfruntate” despre situaţia democraţiei şi a statului de drept în Ungaria.

În ce priveşte ratificarea aderării Suediei, parlamentul de la Budapesta o va vota „mai târziu”, a scris în mesajul său acelaşi politician ungar, fără alte detalii. Mate Kocsis a asigurat în schimb că votul asupra ratificării aderării Finlandei va fi favorabil.

Primirea celor două ţări în Alianţă s-a lovit de veto-ul Turciei, care le-a acuzat că adăpostesc pe teritoriile lor „terorişti”, termen prin care guvernul de la Ankara desemnează în special membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

În urma negocierilor cu guvernul turc, Suedia şi Finlanda au semnat anul trecut cu acesta un memorandum prin care se angajează că vor considera PKK organizaţie teroristă. Aceste două ţări s-au angajat de asemenea să nu susţină diferitele grupări adversare ale Ankarei, printre care şi mişcare armată kurdă YPG din Siria.

Turcia a devenit între timp şi mai radicală împotriva primirii Suediei în Alianţă, după ce o grupare prokurdă a „executat” simbolic în ianuarie la Stockholm un manechin care-l înfăţişa pe preşedintele turc şi un membru al extremei drepte a ars un exemplar al Coranului în capitala suedeză.