Casa Albă analizează posibilitatea emiterii unui ordin executiv care ar accelera obținerea de permise pentru mineritul în apele internaționale adânci și ar permite astfel companiilor miniere să ocolească procesul de revizuire susținut de Națiunile Unite, potrivit a două surse citate de Reuters.
Dacă va fi semnat, ordinul ar marca cea mai recentă încercare a președintelui american Donald Trump de a exploata depozitele internaționale de nichel, cupru și alte minerale critice utilizate pe scară largă în economie, după eforturi similare recente în Groenlanda și Ucraina. La începutul acestei luni, Trump a invocat, de asemenea, urgența pentru a stimula producția internă de minerale.
Autoritatea Internațională a Fundului Mării (ISA) – creată prin Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării, pe care SUA nu a ratificat-o – discută de ani de zile stabilirea standardelor pentru mineritul în apele internaționale adânci, dar nu le-a formalizat încă din cauza neînțelegerilor privind nivelurile acceptabile de praf, zgomot și alți factori asociați practicii.
Ordinul pentru minerit adânc al președintelui Trump ar putea stipula că SUA își exercită drepturile de a extrage minerale critice de pe fundul oceanului și ar permite companiilor miniere să ocolească ISA, solicitând permise prin Codul Minier al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din cadrul Departamentului Comerțului din SUA, potrivit surselor.
O astfel de măsură ar putea oferi companiilor miniere un proces formal de obținere a permiselor, evitând percepția că acestea intenționează să exploateze fundul oceanelor fără nicio supraveghere.
Planurile sunt încă în discuție și ar putea suferi modificări înainte ca Trump să semneze ordinul, au spus sursele. Casa Albă nu a oferit comentarii pe această temă.
Companiile care urmăresc mineritul de pe fundul mării susțin că impactul asupra mediului este semnificativ mai mic decât cel al mineritului terestru, deși mai multe grupuri de mediu consideră că această practică nu ar trebui să fie permisă, având în vedere riscurile potențiale pentru viața marină.
Orice țară poate permite mineritul în apele sale teritoriale, la aproximativ 200 de mile nautice de țărm. Guvernele cele mai interesate de dezvoltarea industriei mineritului în apele adânci includ Insulele Cook, Norvegia și Japonia.
Consiliul ISA, format din 36 de membri, s-a reunit din nou la Kingston, Jamaica, la începutul acestei luni pentru a revizui sute de amendamente propuse la un proiect de cod minier pentru apele internaționale, dar întâlnirea s-a încheiat fără o soluție finală.
Lipsa de progres a ISA a determinat compania din Vancouver The Metals Co să ceară oficial Washingtonului permise de minerit adânc, joia trecută. Compania a declarat că „industria comercială nu este binevenită la ISA” și că SUA este „un regulator dispus să colaboreze cu solicitanții și să ofere o audiere echitabilă.” Acest pas ar marca cea mai recentă retragere a administrației Trump din instituțiile globale, văzute ca fiind în contradicție cu politicile sale economice „America First”. Săptămâna trecută, Trump a suspendat contribuțiile SUA la Organizația Mondială a Comerțului, au spus surse pentru Reuters.
Această mișcare ar putea, de asemenea, să crească tensiunile cu alte națiuni care concurează pentru resursele din apele internaționale și care cred că procesul de obținere a permiselor ar trebui să fie gestionat de un organism global care să supravegheze accesul și să rezolve disputele.
O parte din eforturile lui Trump de a găsi noi surse de minerale critice au legătură cu încercările de a reduce controlul extins al Chinei asupra producției și procesării acestora, în contextul în care Beijingul începe să blocheze exporturile de minerale esențiale utilizate în aplicațiile de apărare.
Nu este clar imediat ce fel de personal ar necesita NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică) pentru a revizui permisele de minerit adânc. La fel ca multe agenții guvernamentale federale din SUA, NOAA a suferit reduceri de personal ca parte a campaniei de eficiență a lui Trump, în colaborare cu Elon Musk.
Mineritul în apele adânci este, de asemenea, mai complex din punct de vedere tehnic decât mineritul terestru, având în vedere distanța față de țărm și alți factori. Într-o vizită de săptămâna trecută cu prim-ministrul jamaican Andrew Holness, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că Washingtonul își propune să colaboreze cu Kingston pe proiecte legate de energie, inclusiv „oportunități de minerit de pe fundul mării.” Pe lângă The Metals Co, sunt și alte companii interesate de mineritul de pe fundul mării inclusiv Impossible Metals din California, JSC Yuzhmorgeologiya din Rusia și Blue Minerals Jamaica.