Președintele american a semnat joi un ordin executiv pentru a combate „prejudecățile anticreștine” din guvernul federal, cerând agențiilor să revizuiască politicile care, în opinia sa, au încercat să limiteze activitățile religioase și activismul, informează New York Times. Donald Trump a convocat și un grup de lucru pentru a „urmări în justiție violența și vandalismul anticreștin”, însă criticii susțin că demersul ar putea reduce libertatea religioasă, favorizând o anumită credință.
În timpul Micului dejun Național de Rugăciune, Trump a anunțat un ordin executiv și a desemnat-o pe Pam Bondi, procurorul general, să conducă un grup de lucru în cadrul Departamentului de Justiție, care va coordona acest demers. Președintele a spus că grupul „va urmări pe deplin violența și vandalismul anticreștin în societatea noastră” și „va mișca cerul și pământul pentru a apăra drepturile creștinilor și credincioșilor religioși din întreaga țară”.
„Nu ați mai avut asta înainte, dar acesta este un document foarte puternic pe care îl semnez”, a spus el. „Îl aveți acum, prima dată când îl aveți. Dacă nu avem libertate religioasă, atunci nu avem o țară liberă. Probabil că nici măcar nu avem o țară.”, adaugă președintele reales.
Ordinul executiv este menit să inverseze ceea ce numește un „model flagrant de luare în vizor a creștinilor pașnici, ignorând în același timp infracțiunile violente, anticreștine” în timpul mandatului Biden, scrie sursa citată.
În ordinul executiv sunt menționate condamnările demonstranților anti-avort pentru blocarea accesului la clinicile de avort.
Criticii au spus că ordinul și grupul de lucru schimbă înțelegerea tradițională a libertății religioase, stabilită de Primul Amendament și susținută de legi și decizii ale Curții Supreme, punând accent pe o singură religie.
„În loc să protejeze credințele religioase, acest grup de lucru va folosi în mod abuziv libertatea religioasă pentru a justifica intoleranța, discriminarea și subminarea legilor noastre privind drepturile civile”, a declarat Rachel Laser, președintele organizației Americans United for Separation of Church and State.
„Dacă lui Trump i-ar păsa cu adevărat de libertatea religioasă și de încetarea persecuției religioase, ar aborda antisemitismul din cercul său interior, bigotismul anti-musulman, crimele motivate de ură împotriva persoanelor de culoare și a altor minorități religioase”, a adăugat aceasta.
Trump a declarat că va convoca, de asemenea, o nouă comisie prezidențială privind libertatea religioasă, pe care a numit-o „o treabă foarte mare”. El intenționează, de asemenea, să creeze un nou birou al credinței la Casa Albă, condus de Rev. Paula White, un televanghelist și consilier de credință de lungă durată al lui Trump, a cărui interpretare populistă a Evangheliei s-a dovedit a diviza creștinii.
În discursul său de joi, Trump a criticat condamnarea Paulettei Harlow, o activista anti-avort prezentă la Micul dejun Național de Rugăciune, care fusese închisă în mai pentru blocarea accesului la o clinică de avorturi.
Trump a grațiat-o pe dna Harlow și pe alți demonstranți anti-avort la câteva zile după preluarea mandatului.
Președintele a acuzat Departamentul de Justiție, Serviciul de venituri interne (IRS) și Biroul Federal de Investigații (FBI) că ar fi responsabile pentru persecuția religioasă, susținând că, potrivit conservatorilor, administrația Biden le-a folosit pentru a implementa o agendă părtinitoare împotriva creștinilor conservatori.
Republicanii din Congres s-au plâns de o notă din 2023 emisă de biroul F.B.I. din Richmond, care spunea că extremiștii de extremă dreaptă ar putea fi atrași de bisericile sau grupurile catolice. Acest lucru a dus la o audiere controversată cu directorul F.B.I.
Biroul Federal încearcă de zeci de ani să dezvolte surse în biserici, universități și moschei, însă republicanii au susținut că nota de la Richmond arăta că îi viza pe catolici.
Ulterior, nota a fost retrasă iar ancheta internă nu a găsit nicio dovadă de „intenție răuvoitoare”.