În septembrie 2023, președintele venezuelean, Nicolas Maduro, a trimis 11.000 de soldați să ia cu asalt închisoarea Tocorón din statul Aragua, din nordul țării. Dar ei nu au fost trimiși să potolească o revoltă. Trupele erau menite să recapete controlul asupra închisorii de la o bandă puternică care o transformase într-o stațiune, cu grădină zoologică, restaurante, club de noapte, sală de pariuri și piscină.

Dar șeful bandei, Hector Guerrero Flores, a scăpat.

Acum, organizația Tren de Aragua e vizată de demersul președintelui Donald Trump de a îndepărta criminalii străini din SUA, ca parte a angajamentului său de a efectua deportări în masă ale imigranților ilegali, potrivit BBC.

Tren de Aragua a fost inițial o bandă apărută în închisoare, pe care Hector Guerrero Flores a transformat-o într-o „organizație criminală transnațională”, potrivit Departamentului de Stat al SUA, care oferă o recompensă de 5 milioane de dolari pentru informații ce ar putea duce la arestarea sa.

Guerrero Flores, în vârstă de 41 de ani, a tot intrat și ieșit din penitenciarul Tocorón de mai bine de un deceniu.

A evadat în 2012 mituind un gardian și a fost apoi arestat din nou în 2013. La întoarcere, a transformat închisoarea într-un complex de agrement.

El a extins influența bandei cu mult dincolo de porțile închisorii, preluând controlul minelor de aur din statul Bolivar, coridoarelor de droguri de pe coasta Caraibelor și punctelor de trecere clandestine a graniței dintre Venezuela și Columbia, potrivit Departamentului de Stat american.

Numele bandei se traduce prin „Trenul Aragua” și e posibil să fi fost inspirat de un sindicat al lucrătorilor feroviari.

Luis Izquiel, profesor de criminologie la Universitatea Centrală din Venezuela, a declarat pentru BBC că sindicatul controla o porțiune a căii ferate care traversa Aragua, escroca antreprenori și vindea locuri de muncă pe șantiere.

Tren de Aragua s-a extins sub conducerea lui Guerrero Flores în Columbia, Ecuador, Peru și Chile și și-a diversificat activitatea, de la trafic sexual, la ucideri la comandă și răpiri.

Potrivit celor mai multe relatări, Tren de Aragua s-a extins din Venezuela când țara a intrat într-o urgență umanitară și economică în 2014, care a făcut criminalitatea mai puțin profitabilă, iar acum se crede că are noduri în alte opt țări, inclusiv SUA.

Ronna Rísquez, o jurnalistă care a scris exhaustiv despre grup, a estimat anul trecut că organizația are 5.000 de membri și profituri anuale cuprinse între 10 și 15 milioane de dolari. Alții au estimat numărul de membri la aproximativ jumătate din această cifră.

Un procuror din Chile a numit Tren de Aragua o „organizație brutală” care folosește crima și tortura pentru a-și atinge scopurile.

Deși este mai mic sau mai puțin bogat decât alte grupuri criminale din America Latină, Tren de Aragua este adesea comparat cu banda violentă MS-13 din El Salvador.

Membrii Tren de Aragua au fost acuzați că s-au îmbrăcat în ofițeri de poliție chilieni și că l-au răpit apoi pe ofițerul militar de opoziție venezuelean Ronald Ojeda, al cărui cadavru a fost găsit îngropat în Santiago, Chile, în martie 2024.

Trezoreria SUA, sub președintele de atunci, Joe Biden, a sancționat pe Tren de Aragua, vara trecută, spunând că banda a fost implicată în trafic sexual peste granița SUA.

Sâmbătă, Trump a invocat Legea privind inamicii străini din secolul al XVIII-lea, acuzând Tren de Aragua că „a săvârșit, a încercat și a amenințat cu o invazie de incursiune prădătoare asupra teritoriului Statelor Unite”.

El a spus că banda e angajată într-un „război neregulat” împotriva SUA, la îndrumarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro.

La scurt timp după preluarea mandatului în ianuarie, Trump a declarat Tren de Aragua organizație teroristă străină, plasând grupul în aceeași categorie cu gruparea Stat Islamic și Boko Haram, militanții islamiști din Nigeria.

În Texas, Florida, New York și Illinois, presupuși membri ai Tren de Aragua au fost arestați în ultimele luni și acuzați de diferite infracțiuni grave, de la crimă la răpire.

Vara trecută, NBC News a raportat că Departamentul de Securitate Internă a estimat că 600 de migranți venezueleni din SUA aveau legături cu banda criminală, dintre care 100 se crede că sunt membri.

Începând cu 2023, în SUA trăiau 770.000 de venezueleni, reprezentând mai puțin de 2% din toți imigranții din țară, potrivit Institutului de Politică de Migrație.