Locuitorii țărilor baltice Estonia, Letonia şi Lituania numără orele până când vor scăpa în sfârşit de unul dintre ultimele vestigii ale celor 50 de ani de ocupaţie sovietică: o reţea electrică controlată de Rusia. Cele trei state baltice se vor deconecta de la reţeaua comună IPS/UPS sâmbătă dimineaţă şi, sub rezerva unor teste de ultim moment, se vor sincroniza cu reţeaua UE duminică. Totul se întâmplă în timp ce suspiciunile de sabotare a cablurilor submarine au stimulat eforturile de consolidare a securităţii regionale, relatează CNN şi Reuters, preluate de news.ro.

Dar planurile de decuplare de la reţeaua Rusiei, dezbătute timp de decenii, au luat amploare după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014. Cele trei ţări au cheltuit aproape 1,6 miliarde de euro începând din 2018, în mare parte fonduri UE, pentru a-şi moderniza reţelele şi pentru a se pregăti de acest moment.

Pentru Rusia, decuplarea înseamnă că enclava sa Kaliningrad, situată între Lituania, Polonia şi Marea Baltică, va fi izolată de reţeaua principală a Rusiei, lăsând-o să îşi menţină singură sistemul energetic.

Pregătirea populaţiei din ţările baltice pentru ceea ce majoritatea experţilor consideră a fi scenariul improbabil al întreruperii alimentării cu energie electrică a fost etapa finală a unui proiect care durează de ani de zile.

„Totul ar trebui să decurgă fără probleme, dar pot apărea situaţii neaşteptate fie din cauza acţiunilor vecinului nostru ostil de la est, fie din cauza condiţiilor meteorologice neaşteptate sau a defecţiunilor tehnice”, se arată într-o postare pe Facebook a Consiliului de Salvare din Estonia.

„Cum să vă pregătiţi pentru o pană de curent?”, este intitulată postarea Consiliului de Salvare estonian, agenţia de protecţie civilă a ţării. Imaginea arată o tânără care ţine în mână o baterie externă, deasupra unei mese încărcate cu sticle cu apă, o lanternă şi alte provizii de urgenţă.

„Aceste riscuri sunt, de fapt, destul de scăzute în acest moment”, a declarat pentru CNN Vootele Päi, consilier al Ministerului de Interne al Estoniei, adăugând că se iau totuşi măsuri pentru toate posibilităţile.

Ţările baltice s-au pregătit pentru acest moment în cele două decenii de când au aderat la UE şi la NATO, în 2004. Au reabilitat infrastructura existentă şi au construit noi linii electrice, inclusiv mai multe cabluri submarine către Finlanda şi Suedia şi o legătură terestră esenţială către reţeaua europeană continentală, linia LitPol, care leagă Lituania de Polonia.

Aceasta a însemnat că, la doar câteva luni după ce Rusia şi-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, toate cele trei ţări au putut să nu mai cumpere energie electrică de la Moscova. Dar Rusia deţinea în continuare controlul total asupra funcţionării reţelei, echilibrând cererea şi oferta şi menţinând frecvenţa, a explicat Susanne Nies, director de proiect la Institutul german de cercetare în domeniul energiei Helmholtz-Zentrum. Şi, ca o altă rămăşiţă a epocii sovietice, furniza în continuare aceste servicii gratuit.

„Marele risc a fost ca ţările baltice, în contextul războiului din Ucraina, să se afle într-o situaţie în care Rusia, de la o secundă la alta, să spună: Nu vă mai ajutăm”, a declarat Nies pentru CNN.

Dar în urmă cu şase luni, ţările baltice au notificat oficial Rusia cu privire la intenţia lor de a se „desincroniza” şi astfel, la 7 februarie, aşa-numitul acord BRELL (Belarus, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania) care guvernează reţeaua comună va expira.

La 8 februarie, Estonia, Letonia şi Lituania se vor deconecta simultan de la această reţea, moment în care vor trebui să funcţioneze pentru scurt timp ca o „insulă”, supravieţuind doar din energia electrică pe care o produc.

La 9 februarie, acestea intenţionează să îşi sincronizeze reţeaua nouă independentă cu cea a Europei continentale, care acoperă cea mai mare parte a Uniunii Europene.

Este un moment extrem de simbolic. În faţa Muzeului Energiei şi Tehnologiei din centrul capitalei Lituaniei, Vilnius, un ceas cu numărătoare inversă a marcat ultimele 100 de zile până la „independenţa energetică”.

„Aceasta este ruptura finală de ocupaţia sa din era sovietică”, a declarat Jason Moyer, analist de politică externă la Wilson Center, un think tank din Washington. „Din punct de vedere psihologic, acesta este un pas uriaş înainte”, spune expertul.

Proiectul a implicat investiţii semnificative, majoritatea din partea Uniunii Europene, care a oferit granturi în valoare de peste 1,2 miliarde de dolari. Dar pentru ţările baltice, preţul pentru a permite Moscovei să menţină această influenţă asupra reţelei lor energetice a fost prea mare. „Înţelegem destul de bine că energia rusească ieftină vine întotdeauna la un preţ pe care nicio ţară europeană democratică nu şi-l poate permite”, a declarat Päi.

Şi pentru a nu exista nicio îndoială cu privire la hotărârea lor, anul trecut, operatorul lituanian de reţea Litgrid a început să taie vechile cabluri sovietice care formau conexiuni cu Belarus, astfel încât liniile să poată fi refolosite.

Decuplarea de Rusia face ca ţările baltice să depindă şi mai mult de legăturile submarine dintre ele. Legăturile ţărilor baltice cu reţeaua rusească, care datează din 1956, însemnau că Rusia stabiliza şi susţinea sistemul lor energetic comun şi că acestea puteau, la nevoie, să cumpere energie de la centralele ruseşti pe cărbune sau gaz. Această plasă de siguranţă este eliminată acum. Iar pentru UE, aceasta înseamnă, de asemenea, că reţeaua sa va trebui să absoarbă orice perturbare în ţările baltice, care încă se bazează pe importurile de energie prin intermediul a trei legături submarine cu Suedia şi Finlanda, precum şi a unei conexiuni terestre cu Polonia.

„Legătura dintre Polonia şi Lituania este absolut crucială, o protejăm cu orice preţ”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al operatorului polonez de reţea PSE. „Acum câţiva ani, ne îngrijoram doar de copacii care cădeau pe liniile electrice. După deteriorarea suspectă a cablurilor maritime, totul este diferit”, adaugă el.