Tensiunile din Caraibe sunt în creștere, în contextul în care Statele Unite au trimis trei distrugătoare echipate cu sistem Aegis – USS Gravely, USS Jason Dunham și USS Sampson – în apele din apropierea Venezuelei, cu scopul de a-și consolida operațiunile de combatere a traficului de droguri, potrivit oficialilor americani din domeniul apărării.
Desfășurarea navală subliniază represiunea reînnoită a președintelui Donald Trump împotriva cartelurilor de droguri din America Latină, pe fondul escaladării crizei fentanilului în SUA.
Într-o demonstrație de forță și intenție, Washingtonul a dublat recompensa pentru capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro la 50 de milioane de dolari, acuzându-l că el este cel care conduce infamul Cartel de los Soles și că este în relații apropiate cu grupuri criminale precum Tren de Aragua și cartelul Sinaloa.
Reacționând la ceea ce a numit „agresiune imperialistă”, Maduro a ordonat mobilizarea a 4,5 milioane de membri ai miliției în toată Venezuela, afirmând că țara trebuie să-și apere suveranitatea și pacea. Maduro a condamnat desfășurarea navală ca fiind o încercare „ilegală” de schimbare a regimului, caracterizând-o ca fiind imorală și criminală în conformitate cu dreptul internațional.
Această escaladare militară și politică a declanșat alarma în întreaga regiune. În timp ce China a acordat sprijin diplomatic lui Maduro, reafirmându-și sprijinul pentru suveranitatea guvernului venezuelean, alți lideri regionali au refuzat să accepte implicarea SUA, invocând îngrijorări cu privire la suveranitate și escaladarea tensiunilor.
La ultima inaugurare a lui Maduro, în 2019, au participat președintele cubanez Miguel Diaz-Canel și președintele bolivian de atunci, Evo Morales.
Alegerile din 2018 au fost considerate în general o farsă, după ce guvernul său a interzis participarea principalelor partide de opoziție.
Funcţionari, casnice, studenţi, pensionari... Cozi mari s-au format sâmbătă în Venezuela, pentru acest weekend de înrolare în rândurile miliţiei, înrolare dorită de preşedintele Nicolas Maduro pentru a contracara o eventuală invazie americană, informează AFP.
O "ameninţare", un plan "imoral, criminal şi ilegal" pentru a încerca să răstoarne regimul de la Caracas sau să cotropească ţara, consideră Maduro, care prin această înrolare foarte mediatizată intenţionează să realizeze o demonstraţie de forţă la adresa Washingtonului şi să consolideze coeziunea în rândurile susţinătorilor săi.
Săptămâna aceasta, Maduro a anunţat deja un plan special pentru desfăşurarea a 4,5 milioane de miliţieni. Miliţia, care numără oficial 5 milioane de membri, este formată din civili, însă integrată în armată. Criticii săi estimează că este vorba de unităţi care apără ideologia fostului preşedinte socialist Hugo Chavez, al cărui succesor politic Maduro se consideră.
Peste tot în Venezuela au fost înfiinţate centre de recrutare, în cazărmi, dar şi în clădiri publice şi chiar în palatul prezidenţial din Miraflores, în Caracas.
În Cazarma de la munte, loc emblematic situat deasupra Caracasului şi unde se află rămăşiţele lui Hugo Chavez (preşedinte în perioada 1999-2013), populaţia a format o coadă lungă.
O dată înrolarea completată, voluntarii trec într-o sală unde este proiectat un documentar asupra blocadei impuse de naţiunile europene împotriva Venezuelei în 1902 şi 1903, din cauza refuzului preşedintelui de la acea dată, Cipriano Castro, de a plăti datoria externă. Filmul realizat în 2017 arată imagini de arhivă cu ţărani înarmaţi sau care analizează hărţi. Nave de război sunt vizibile în depărtare.
În sala următoare, este expusă o parte din armament: o mitralieră calibru 50 din SUA, un lansator de rachete Carl Gustaf suedez, lansatoare de rachete est-germane de origine sovietică şi o mitralieră belgiană de calibru 7,62 mm. Un locotenent al armatei explică într-un limbaj tehnic raza de acţiune şi modul lor de utilizare, scrie Agerpres.
Efectivele armatei, foarte apreciată de puterea venezueleană, nu sunt oficiale. În 2020, ele numărau circa 343.000 de membri, la o populaţie de 30 de milioane de locuitori, potrivit Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), mărime similară celei a Mexicului (341.000 de soldaţi, însă pentru 130 de milioane de locuitori) şi depăşită în America Latină doar de Columbia (428.000 la 50 de milioane de locuitori) şi Brazilia (762.000 la 210 milioane de locuitori).
SUA au realizat deja manevre militare importante în Caraibe în trecut, însă desfăşurarea "antidrog" din ultimele zile survine la numai câteva zile după dublarea la 50 de milioane de dolari a recompensei pentru orice informaţie care să poată duce la capturarea lui Maduro, pe care Washingtonul îl acuză că este capul unui cartel de traficanţi de droguri.
Opoziţia a îndemnat populaţia să nu se prezinte la înrolare, însă susţinătorii lui Maduro tratează cu seriozitate apelul liderului lor.