Ucraina a găzduit luni lideri europeni pentru a marca trei ani de la războiul total început de Rusia împotriva sa, în timp ce oficialii americani de top au rămas departe de eveniment, într-o ilustrare clară a virajului preşedintelui Donald Trump spre Moscova de la revenirea sa la putere, relatează Reuters.
Încă afectat de faptul că Trump l-a numit pe preşedintele Volodimir Zelenski „dictator” şi l-a acuzat că a declanşat războiul, Kievul a declarat că se află în etapele finale ale încheierii unui acord cu Washingtonul pentru a-i oferi acces la bogăţiile sale minerale.
„Sperăm că atât liderii SUA, cât şi Ucraina vor putea semna şi aproba acest acord la Washington cât mai curând posibil, pentru a demonstra angajamentul nostru pentru deceniile următoare”, a scris viceprim-ministrul Olha Stefanişîna pe X.
Acordul se află în centrul încercării Kievului de a obţine sprijinul SUA, dar oficialii s-au certat cu privire la formularea acestuia în urma unui schimb extraordinar de replici între Trump şi Zelenski, care a declarat că liderul american trăieşte într-o „bulă de dezinformare”. Zelenski a refuzat să semneze un proiect anterior în care Washingtonul solicita 500 de miliarde de dolari în bogăţii naturale, protestând şi argumentând că Kievul nu a primit nici pe departe atât de mult ajutor american, iar proiectul nu conţinea garanţiile de securitate de care Ucraina are nevoie, noteză News.ro.
Dincolo de critici, oficialii americani au deschis discuţii directe cu partea rusă în Arabia Saudită săptămâna trecută, excluzând Kievul şi Europa, într-o schimbare uimitoare de politică în legătură cu războiul.
Zelenski, care a sfătuit Europa să îşi creeze propria armată, îndemnând în acelaşi timp Washingtonul să fie pragmatic, a găzduit o serie de lideri europeni, dar şi din afara continentului la un summit la Kiev pentru a comemora începutul, în 2022, al celui mai mare conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
„Acest an ar trebui să fie anul începerii unei păci reale, de durată. Putin nu ne va face cadou această pace şi nici nu ne-o va da în schimbul a nimic. Trebuie să câştigăm pacea cu putere, înţelepciune şi unitate - cu cooperarea noastră”, a spus preşedintele Ucrainei.
Printre vizitatorii de la Kiev s-au numărat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi liderii din Canada, Danemarca, Islanda, Letonia, Lituania, Finlanda, Norvegia, Spania şi Suedia. Liderii din Albania, Marea Britanie, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Japonia, Moldova, Ţările de Jos, Polonia, România, Elveţia şi Turcia au vorbit prin intermediul unei legături video.
Nu a existat niciun semn de reprezentare a Statelor Unite, notează Reuters.
„În această luptă pentru supravieţuire, nu este în joc doar destinul Ucrainei. Este vorba de destinul Europei”, a scris Ursula von der Leyen pe X.
Liderii europeni s-au raliat în jurul lui Zelenski în discursuri, îndemnând ţările de pe continent să îşi intensifice sprijinul pentru Kiev, în timp ce unii au vorbit despre nevoia urgentă de a creşte cheltuielile pentru apărare.
„Trebuie să creştem ca europeni, trebuie să accelerăm ... Părerea mea este că avem la dispoziţie câteva luni pentru a lua toate deciziile necesare. În caz contrar, va fi prea târziu”, a avertizat la summit prim-ministrul danez Mette Frederiksen.
Washingtonul a precizat că nu va trimite trupe ca o garanţie de securitate râvnită de Kiev în cazul în care se ajunge la un acord de pace, punând povara pe umerii puterilor europene, care probabil vor avea dificultăţi fără sprijinul SUA.
Luni, liderii prezenţi fizic la Kiev au adus un omagiu soldaţilor ucraineni ucişi în război, stând în tăcere în faţa unui memorial format din steaguri în piaţa centrală din Kiev. Sirenele de raid aerian au sunat în timp ce se întâlneau mai târziu pentru discuţii, deşi nu a urmat niciun atac cu rachete, menţionează Reuters.
Însă mii de cetăţeni ucraineni au murit şi peste şase milioane trăiesc ca refugiaţi în străinătate de când preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat invazia terestră, maritimă şi aeriană asupra ţării vecine.
Pierderile militare au fost catastrofale, deşi acestea rămân un secret bine păzit. Estimările publice occidentale bazate pe rapoartele serviciilor de informaţii variază foarte mult, dar majoritatea spun că sute de mii de persoane au fost ucise sau rănite de fiecare parte.
Locuitorii Kievului vorbesc despre sfidare şi epuizare.
Tragedia a afectat familiile din fiecare colţ al Ucrainei, unde funeraliile militare sunt obişnuite în marile oraşe şi în satele îndepărtate. Oamenii sunt epuizaţi de nopţile nedormite din cauza sirenelor de raid aerian.
Rusia a lansat 185 de drone împotriva Ucrainei peste noapte, dar nu a provocat pagube semnificative, au declarat forţele aeriene ucrainene. Kievul a anunţat că a lovit rafinăria Riazan din Rusia, continuându-şi campania de degradare a infrastructurii petroliere a inamicului său.
Trupele Kievului se confruntă cu un adversar superior din punct de vedere numeric, în timp ce se ridică semne de întrebare cu privire la viitorul asistenţei militare americane vitale. Nu este clar în ce măsură aliaţii europeni ar putea umple golul dacă sprijinul SUA încetineşte sau încetează.
Pavlo Klimkin, ministrul de externe al Ucrainei din 2014 până în 2019, a declarat că Zelenski trebuie să încerce să păstreze legăturile strategice cu Washingtonul, consolidând în acelaşi timp relaţiile cu Europa, şi mai trebuie să ajungă la ţări precum China şi India. El a spus că nu crede că relaţiile cu Washingtonul au ajuns încă în punctul de criză, în ciuda izbucnirilor lui Trump. „O tornadă nu este de durată, va trece, dar este foarte important să nu o alimentăm în niciun fel”, a avertizat el.