La granița dintre Peru, Columbia și Brazilia, un front comun compus din disidenți columbieni, grupuri de crimă organizată din Brazilia și traficanți de droguri din Peru a copleșit autoritățile și continuă să devasteze una dintre cele mai vitale păduri din lume pentru reglarea climei, scrie El Pais.

Nu doar cocaina și marijuana se răspândesc sub ochii autorităților militare și civile din Columbia, Peru și Brazilia, în regiunea din inima Amazonului unde se întâlnesc granițele celor trei țări.

Aurul, lemnul prețios și mercurul trec prin aceeași zonă care a devenit un sanctuar pentru traficul de droguri încă din anii '80. Un trafic gestionat de alianțe criminale care, după semnarea acordului de pace dintre guvernul columbian și milițiile FARC în 2016, s-au format între disidenți columbieni, traficanți de droguri peruvieni și grupuri de crimă organizată braziliene.

Alianța dintre grupurile armate columbiene și traficanții de droguri și arme din Brazilia a rezistat mult timp. Deși fostele forțe armate revoluționare din Columbia au încercat să se infiltreze în zonă, menținerea de trupe într-o junglă atât de inospitalieră a fost mereu foarte costisitoare și nu a fost considerată o opțiune viabilă.

Într-una din negocierile care au avut loc între FARC și traficanții de droguri brazilieni care veneau în Columbia să vândă arme și să cumpere cocaină, armata columbiană a reușit să îl prindă pe marele baron brazilian al drogurilor Fernandinho Beira-Mar, în februarie 2001.

El era unul dintre liderii Comando Vermelho, o organizație criminală care s-a format într-o închisoare din Rio de Janeiro și astăzi este de departe cea mai puternică din Brazilia.

La peste 20 de ani de atunci, alianța dintre Comando Vermelho și disidenții columbieni este mai puternică decât a fost vreodată. După semnarea acordului de pace din 2016, râurile Amazon, Putumayo, Pure și Caqueta, care curg dinspre munții Anzi în Columbia înspre Brazilia în est, au devenit epicentrul crimei transnaționale.

Pe râul Pure, 30 de case plutitoare numite „dragoni” distrug mediul în timp ce contaminează râul cu mercurul care separă aurul de alte materiale. Pe partea braziliană a râului, au apărut 120 de dragoni.

Mineritul ilegal amenință râul Pure, altele mai mici precum Cotuhe și Purete, dar și Putumayo și Caqueta. Profiturile sunt semnificative, dar greu de estimat, întrucât prețurile variază.

Un gram de aur costă aproximativ 360.000 de pesos columbieni, adică 80 de dolari. Un „dragon” mare poate produce 150 de grame pe zi, adică în jur de 12.000 de dolari. După scăderea cheltuielilor, armata estimează un profit lunar de peste 300.000 de dolari.

Pentru Comando Vermelho, finanțarea mineritului ilegal este și o formă de spălare de bani cu profiturile obținute din vânzarea de droguri. Iar această rețea ilegală nu este singura care se hrănește din ecosistemul creat în regiune.

Minerii plătesc agenții poliției militare câte 30 de grame de aur pentru fiecare „dragon” în schimbul protecției. Ei plătesc personalul militar ca aceștia să spună că nu au văzut nimic și să permită intrarea bărcilor, combustibilului și a mercurului, a explicat un oficial columbian care monitorizează mineritul ilegal din Pure.