Cancerul este un diagnostic devastator la orice vârstă, dar o creştere aparentă a ratei cancerelor în rândul adulţilor tineri, descoperită de un studiu recent, reprezintă un mister îngrijorător pe care epidemiologii încearcă să-l rezolve, scrie News.ro.

Anul trecut, o analiză a trei decenii de date privind cancerul la nivel mondial a constatat că adulţii cu vârsta sub 50 de ani au dezvoltat din ce în ce mai des cancer începând cu anii 1990.

Benjamin Koh, medic-cercetător la Universitatea Naţională din Singapore, şi colegii săi au vrut să înţeleagă ce s-a întâmplat în ultimii ani, în special în Statele Unite. Rezultatele noii lor analize fac ecoul schimbărilor observate în străinătate.

Cercetările arată că, în cazul cancerelor la adulţii tineri acestea sunt distincte de tipurile de cancer care afectează aceleaşi organe la adulţii mai în vârstă – diferenţe care influenţează opţiunile de tratament – de aceea specialiştii au nevoie să înţeleagă ce tipuri de cancer afectează ce populaţii şi cum.

În afară de tendinţele globale, datele referitoare la populaţii specifice sunt utile pentru a informa politicile de sănătate publică şi priorităţile de finanţare a cercetării.

În general, vârsta rămâne cel mai mare factor de risc pentru cancer, o boală a acumulării de mutaţii genetice. Dar acum se întâmplă ceva la grupele de vârstă mai tinere, iar experţii în sănătate nu sunt siguri ce anume.

În multe ţări, dar în special în Statele Unite, creşterea ratelor de cancer la adulţii tineri s-ar putea datora unei serii de factori: schimbarea dietei, a stilului de viaţă şi a tiparelor de somn; creşterea obezităţii, utilizarea antibioticelor şi poluarea aerului, înclină să creadă specialiştii.

Explicarea acestor tendinţe este complicată de faptul că programele de depistare a cancerului descoperă mai multe cancere, se speră că mai devreme, în timp ce programele de vaccinare le previn.

Cu toate acestea, analiza internaţională din 2022 sugerează că a apărut o creştere a numărului de cancere cu debut precoce, dincolo de creşterea programelor de screening – care includ rareori persoanele sub 50 de ani.

Deşi acest nou studiu nu a ţinut cont de impactul acestor programe, prin parcurgerea surselor de date existente, ar putea oferi o imagine de ansamblu completă şi actualizată a ratelor de cancer la persoanele sub 50 de ani, între 2010 şi 2019, pentru Statele Unite.

Koh şi colegii săi au identificat un total de 562.145 de adulţi tineri în 17 registre de date legate între ele, care înregistrează noi diagnostice de cancer în diferite zone din Statele Unite, şi au folosit aceste înregistrări pentru a estima ratele de incidenţă la nivelul întregii populaţii până în 2019.

Incidenţa se referă la cazurile nou diagnosticate într-o populaţie pe parcursul unei perioade de timp.

În general, incidenţa cancerelor la persoanele sub 50 de ani a crescut, astfel încât în 2019 au fost diagnosticate 3 cazuri în plus la 100.000 de persoane, comparativ cu 2010.

Examinarea unor grupuri de vârstă specifice şi a incidenţei diferitelor tipuri de cancer este mai revelatoare şi face aluzie la factorii de risc subiacenţi care ar putea contribui la creşterea poverii cancerului.

„Cancerele gastro-intestinale au avut cele mai rapide creșteri a ratei de incidenţă dintre toate cancerele cu debut precoce”, scriu Koh şi colegii lor.

Datele includ cancerul la intestin, cea mai frecventă formă de cancer gastrointestinal la adulţii tineri în 2019, şi cancerele de apendice (apendicular), de duct biliar şi de pancreas, ale căror rate au crescut brusc în deceniul studiat.

Persoanele aflate în floarea vârstei, respectiv cele cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani, sunt şi ele tot mai afectate de cancer, au descoperit cercetătorii.

Incidenţa tuturor cancerelor, dar mai ales a celor gastrointestinale, a crescut la această grupă de vârstă. În schimb, la adulții mai în vârstă, incidenţa cancerului fie a rămas stabilă, fie a scăzut.

Această povară tot mai mare a cancerelor gastrointestinale reflectă rezultatele analizei internaţionale din 2022, date recente din Australia şi alte studii care se întind pe mai multe continente.

Dietele bogate în alimente ultraprocesate ar putea avea de-a face cu acest lucru, sugerează specialiştii.

Cu siguranţă, aceste tipuri de studii depind de acuratețea datelor avute la dispoziție de cercetători, astfel încât rezultatele ar putea să descrie o imagine incompletă.

„S-ar putea să fi existat o subraportare sau o subdiagnosticare în rândul populaţiilor insuficient deservite, cum ar fi persoanele de culoare; prin urmare, aceste rezultate necesită o interpretare prudentă”, au concluzionat autorii acestui studiu, publicat miercuri, în JAMA Network Open.