Bibliotecarilor din Regatul Unit li se cere tot mai des să elimine cărți din ofertă, pe măsură ce influența grupurilor de presiune din SUA se răspândește rapid. Dovezi incontestabile arată o creștere a solicitărilor de a scoate cărți de pe rafturi, mai ales atunci când vine vorba despre titluri LGBTQ+, scrie The Guardian.

Cererile de eliminare a cărților de pe rafturile bibliotecilor sunt în creștere în Regatul Unit, pe măsură ce influența grupurilor de presiune din spatele interzicerii cărților în SUA traversează Atlanticul, au declarat presei britanice cei care lucrează în acest sector.

Deși „situația de aici nu este nici pe departe la fel de gravă, cenzura are loc și există câteva exemple extrem de îngrijorătoare de profesioniști din domeniul bibliotecilor care își pierd locurile de muncă și sunt hărțuiți online pentru că au apărat libertatea intelectuală în numele utilizatorilor lor”, a declarat Louis Coiffait-Gunn, CEO al Chartered Institute of Library and Information Professionals.

Ed Jewell, președinte al Libraries Connected, o organizație caritabilă independentă care reprezintă bibliotecile publice din Regatul Unit, a declarat: „Dovezi oferite de membrii noștri arată că solicitările de a elimina cărți sunt în creștere”. Iar Asociația Bibliotecilor Școlare din Marea Britanie a declarat că, în acest an, s-a înregistrat o „creștere a întrebărilor membrilor cu privire la cenzură”.

Majoritatea contestațiilor din Regatul Unit par să provină de la persoane fizice sau grupuri mici, spre deosebire de SUA, unde 72% dintre cererile de cenzurare a cărților de anul trecut au fost înaintate de grupuri organizate, potrivit Asociației Bibliotecilor Americane, la începutul acestei săptămâni.

Cu toate acestea, există dovezi care sugerează că activitatea grupurilor de acțiune din SUA ajunge și la bibliotecile din Regatul Unit. Alison Hicks, profesor asociat în biblioteci și studii de informare în cadrul London Global University, a intervievat 10 bibliotecari școlari din Marea Britanie, care s-au confruntat cu provocări legate de cărți.

Una dintre persoanele intervievate „a vorbit despre faptul că a găsit material de propagandă din partea unuia dintre aceste grupuri lăsat pe biroul său”, în timp ce alta „a fost vizată direct de unul dintre aceste grupuri”. Respondenții „au vorbit, de asemenea, despre faptul că au fost hărțuiți de grupuri de presiune din SUA pe rețelele sociale, de exemplu atunci când au răspuns la ofertele pentru cărți gratuite”.

Este „cu siguranță posibil ca amploarea cenzurii la care asistăm în SUA să influențeze dezbaterea de aici”, a declarat Jewell. Cu toate acestea, nivelul de influență de până acum este departe de a fi clar, în special pentru că natura cererilor pentru cenzură din Regatul Unit pare să difere de cele prezentate în SUA.

Cenzura venită din partea elevilor din școlile britanice, inclusiv „vandalizarea materialelor de bibliotecă, adnotarea cărților de bibliotecă cu lozinci rasiste și homofobe” și deteriorarea posterelor sau a afișelor, a fost identificată în studiul lui Hicks, despre care s-a menționat în numărul din primăvară al revistei Asociației Bibliotecilor Școlare din Marea Britanie, „The School Librarian”. O astfel de cenzură „nu este ceva ce am văzut în SUA”, a spus ea.

Tipurile de cărți vizate pot fi, de asemenea, diferite. „Aproape toate atacurile din Marea Britanie, raportate în studiul meu, s-au axat pe materiale LGBTQ+, în timp ce atacurile din SUA par să vizeze materiale legate de rasă, etnie și justiție socială, precum și probleme LGBTQ+”, a spus Hicks.

Deși studiul a fost mic, „accentul LGBTQ al provocărilor legate de cărți a fost incontestabil”, a scris Hicks. Au fost contestate seria „Heartstopper”, de Alice Oseman, despre povestea de dragoste a doi școlari britanici, și narațiunile „codificate” din cărți precum „Billy's Bravery” de Tom Percival, despre un băiat care vrea să se îmbrace ca supereroul său preferat, „Nature Girl”.

Toate aceste desfășurări vin să sprijine concluziile unui sondaj Index on Censorship, de anul trecut, în care 28 din 53 de bibliotecari intervievați în Marea Britanie au raportat că li s-a cerut să scoată cărți de pe rafturile bibliotecii lor, multe dintre acestea fiind titluri LGBTQ+. În mai mult de jumătate dintre aceste cazuri, cărțile chiar au fost scoase de pe rafturi, arată The Guardian.

Cu toate acestea, un studiu realizat în 2023 de Chartered Institute of Library and Information Professional , care a constatat că o treime dintre bibliotecarii din Regatul Unit au fost rugați de membri ai publicului să cenzureze sau să scoată cărți, a identificat teme legate de rasă ca fiind printre cele mai vizate, împreună cu aspectele LGBTQ+.

Deși pot exista diferențe în ceea ce privește modul în care se desfășoară provocările, „acest lucru nu ar trebui să înlăture impactul uriaș pe care îl au aceste atacuri”, a declarat Hicks. „Cercetarea mea demonstrează că bibliotecarii școlari din Regatul Unit se confruntă cu niveluri mari de stres și de ostilitate în fața unor provocări de interzicere a cărților precum cele menționate”.

În ultimii ani, în SUA au fost adoptate măsuri de interzicere a cărților în mai multe state. „Liderii bibliotecilor din Regatul Unit sunt foarte atenți la ceea ce se întâmplă în SUA și există, cu siguranță, un sentiment puternic de solidaritate cu bibliotecarii americani”, a declarat Jewell. Coiffait-Gunn a adăugat că profesia „privește cu profundă îngrijorare dezbaterea din ce în ce mai polarizată și politică” din SUA cu privire la „ceea ce oamenii, în special copiii, au voie să citească”.

Potrivit lui Coiffait-Gunn, un motiv de îngrijorare în Regatul Unit este „lipsa de dovezi solide” cu privire la răspândirea cenzurii. „Este greu de demonstrat ce se întâmplă și ce cărți nu sunt disponibile”. Guvernul nu numără câte biblioteci școlare sau bibliotecari există, „cu atât mai puțin să urmărească interdicțiile de carte”. Specialistul a adăugat că: „Ceea ce trebuie să prevenim este un climat în care bibliotecile evită să stocheze anumite cărți - sau să organizeze discuții sau activități - de teama publicității negative, a amenințărilor sau a intimidării. Este vital ca bibliotecile să se simtă capabile să ofere acces la o gamă largă de perspective, dacă vor să faciliteze schimbul liber de idei.”