„Tot inainte!”: Decizia pe care au luat-o militarii rusi cand au intrat intr-un camp de mine

„Tot inainte!”: Decizia pe care au luat-o militarii rusi cand au intrat intr-un camp de mine

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2022-08-16 13:32:33
Sursa:

„Tot inainte!”: Decizia pe care au luat-o militarii rusi cand au intrat intr-un camp de mine Imagine

Noi imagini apărute pe rețelele sociale arată cum mașină blindată a armatei ruse este aruncată în aer de explozia unei mine antitanc, în momentul în care trece printre alte două blindate deja distruse.

Dintr-o înregistrare video, realizată cel mai probabil de o dronă de supraveghere, se poate observa cum echipajul unui vehicul rusesc de luptă BMP-1 a încercat să treacă fix printre două alte blindate deja distruse și abandonate la marginea unui drum din apropiere de Iakovlivka, regiunea Donețk.

Vehiculul declanșează însă o mină antitanc. După câteva secunde, în jur de 10 militari ruși sunt văzuți ieșind din mașina avariată.

Aproximativ 80.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi de la începutul invaziei ruse în Ucraina, a declarat luni numărul trei al Pentagonului, Colin Kahl, subliniind că obiectivele anunţate de preşedintele rus Vladimir Putin nu au fost încă atinse.

„Ruşii au pierdut probabil 70.000 sau 80.000 de soldaţi în mai puţin de şase luni”, a declarat presei Colin Kahl, secretar adjunct pentru afaceri politice în Departamentul american al Apărării, precizând că cifra include morţi şi răniţi.De asemenea, rușii au pierdut între „3.000 și 4.000” de vehicule blindate şi ar putea duce lipsă de rachete ghidate de precizie, în special rachete aer-sol şi mare-sol.

Citește mai multe despre:

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat sâmbătă „progrese tangibile” şi „primele detalii” privind desfăşurarea unui contingent european pe teritoriul ucrainean în cazul unui armistiţiu, la o zi după deplasarea şefilor de stat major francez şi britanic la Kiev, informează AFP.„Există progrese tangibile şi prime detalii privind modul în care un contingent de securitate partener ar putea fi desfăşurat”, a salutat Volodimir Zelenski, fără a oferi alte detalii.Franţa şi Regatul Unit propun desfăşurarea unui contingent al ţărilor europene în Ucraina, pentru a constitui o „forţă de reasigurare” menită să prevină o reluare a conflictului după punerea în aplicare a unui armistiţiu, scrie Aprogerpres.Alături de toţi actorii vizaţi, continuă „reflecţia” asupra unui „sprijin pe termen lung” acordat armatei ucrainene, „care este şi va rămâne în prima linie de apărare” în faţa ruşilor, a dezvăluit la rândul său preşedintele francez pe reţeaua socială X, la finalul unei convorbiri telefonice cu premierul britanic Keir Starmer.Precum şi asupra „unei eventuale forţe de reasigurare în spatele liniei de contact şi prezentă pentru a descuraja orice nouă agresiune rusă”, a adăugat Zelenski. Această propunere „nu se bucură de unanimitate”, a recunoscut în martie preşedintele francez Emmanuel Macron.Sâmbătă, şeful statului major francez Thierry Burkhard a afirmat că a discutat cu omologul său britanic despre o întărire a armatei ucrainene şi despre „opţiuni de reasigurare” ce ar putea fi oferite „după punerea un aplicare a unui armistiţiu”.În timpul vizitei lor, cei doi şefi militari au discutat cu omologul lor ucrainean, generalul Oleksandr Sîrski, cu ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov şi cu preşedintele Volodimir Zelenski.

Economie 2025-04-06 11:26:58

Sezonul cald a debutat cu secetă pe bătrânul continent. Peste jumătate - 53% - dintre solurile din Europa şi întreaga regiune mediteraneană au fost afectate de acest fenomen până la jumătatea lunii mai, conform unei analize AFP a datelor furnizate de Observatorul European al Secetei (EDO), în perioada 11-20 mai 2025. România are un nivel de afectare mediu și mic, de aproximativ 10-12%.Aceasta este cea mai mare rată a secetei înregistrată pentru această perioadă a anului de când au început observaţiile, în 2012. Cifra este cu peste 20 de puncte mai mare decât media 2012-2024, de 30%, notează AFP.Indicatorul de secetă al observatorului european Copernicus, bazat pe date culese prin satelit, combină trei parametri: precipitaţiile, umiditatea solului şi starea vegetaţiei. Acesta are trei niveluri ale avertizării de secetă (n.r. atenţie, avertizare și alertă).În perioada 11-20 mai, 42% din solurile europene şi mediteraneene se aflau într-o stare de deficit de umiditate (n.r. avertizare), iar 5% se aflau într-o stare de alertă, ceea ce înseamnă că vegetaţia creştea anormal sau deloc.Ţările din nordul, estul şi centrul Europei au fost deosebit de afectate, cu niveluri de alertă ridicate. De exemplu, 19% din Ucraina era în alertă, iar alte ţări se confruntau cu o situaţie îngrijorătoare: Belarus (17%), Polonia (10%), Ungaria şi Slovacia (9%).Mai la sud, nivelurile de alertă au atins sau au depăşit 20% în unele ţări sau teritorii: Siria, Cipru şi Teritoriile Palestiniene.Deşi nu se aflau în stare de alertă, unele ţări au fost afectate semnificativ de secetă la toate nivelurile la mijlocul lunii mai, în special Marea Britanie (98% din teritoriu). Această situaţie a persistat încă de la mijlocul lunii martie, cu o medie de 81% din solurile britanice afectate. Şaizeci la sută din soluri au avut un deficit de umiditate (avertizare) în această perioadă.Marea Britanie a cunoscut cea mai fierbinte şi mai secetoasă primăvară din ultimii peste 50 de ani, cu doar 128,2 milimetri de ploaie între începutul lunii martie şi sfârşitul lunii mai, a anunţat luni Met Office-ul britanic, ceea ce afectează deja fermierii şi aprovizionarea cu apă. Anglia a cunoscut cea mai secetoasă primăvară din ultimii peste 100 de ani.

Economie 2025-06-03 14:44:36

Economie 2024-04-08 21:27:09

Economie 2023-07-29 13:58:00