La nici patru luni de la lansarea pe piața din România, încă există neclarități legate de cum funcționează Sistemul de Garanție-Returnare administrat de RetuRO, de la centrele unde clienții pot duce ambalajele și până la ce tipuri de ambalaje din sticlă sunt primite în sistem. Experții RetuRO au răspuns recent la o parte dintre aceste neclarități, relatează green.start-up.ro.
RetuRO a anunțat pe 30 noiembrie 2023 lansarea oficială a Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România, cel mai mare proiect național de economie circulară din acest moment. Începând cu data respectivă, românii au început să plătească o garanție de 0,50 RON pentru fiecare băutură cumpărată în ambalaje din sticlă, plastic sau metal, cu volume între 0,1 și 3 litri.
Ambalajele respective au fost și vor fi în continuare marcate cu sigla „Ambalaj cu garanție”, indicând eligibilitatea lor pentru sistem. Recuperarea garanției va fi posibilă doar pentru aceste ambalaje etichetate corespunzător.
Produsele care fac parte din SGR vor ajunge treptat pe rafturile magazinelor, într-o perioadă de câteva luni după lansarea Sistemului, în funcție de stocurile de produse în ambalaje non-SGR existente în piață.
Una dintre concepțiile greșite ale românilor care predau ambalajele la RVM-uri (automatele de colectare) este faptul că momentul în care o sticlă este introdusă și acceptată de aparat, atunci începe și reciclarea ambalajului. De fapt, explică RetuRO, acela este momentul în care ambalajul respectiv este compactat, pentru a putea fi depozitat și transportat mai ușor. Compactarea ambalajelor permite stocarea unui număr mai mare de unități în același spațiu, iar astfel se eficientizează colectarea. Al doilea motiv pentru care ambalajele sunt compactate este evitarea fraudei, pentru că dacă ar rămâne întregi, sticlele ar putea fi scoase din aparat și reintroduse de mai multe ori.
Reciclarea ambalajelor începe după ce acestea pleacă de la RetuRO către centrele companiilor de reciclare, care în prezent sunt două la număr pentru sticlă, Green Glass Recycling și Terra Blue, potrivit reprezentanților administratorului Sistemului de Garanție-Returnare. Pentru plastic, există trei reciclatori principali la noi în țară cu care RetuRO colaborează pentru reprocesarea PET-urilor.
În același timp, dacă într-o locație nu există un automat pentru colectarea ambalajelor, procesul poate fi realizat manual, de către angajații spațiului comercial.
După consumul băuturii, este important ca sticla să fie golită de conținut, dar nu spălată, iar forma ei trebuie să fie identică cu cea de la raft, pentru ca RVM-ul să o poată prelua. Presarea în prealabil a sticlelor poate duce la deteriorarea etichetei și a codului de bare, ceea ce compromite posibilitatea introducerii ambalajului respectiv în sistem.
Totodată, dacă dopul este strâns prea tare, forma sticlei se poate modifica, astfel că oficialii RetuRO recomandă o strângere fermă, dar nu la maximum a dopului. De asemenea, este bine de știut că pot fi returnate și sticlele al căror capac lipsește, pentru că RetuRO calculează greutatea unui ambalaj atât cu capacul atașat, dar și cu el lipsă. Asta pentru că, spun reprezentanții, reciclarea nu depinde de existența capacului sticlei respective.
Totuși, începând cu data de 3 iulie 2024 recipientele din plastic de unică folosință sau materiale compozite care conțin băuturi, cu o capacitate de până la 3 litri, trebuie să aibă dopul atașat de sticlă în cazul în care acesta este din plastic. Astfel, măsura vizează sticlele din plastic cu orice tip de conținut, de la apă, băuturi carbogazoase, sucuri la băuturi alcoolice.
RetuRO preia de la comercianți ambalajele pentru reciclare în momentul în care aceștia colectează echivalentul a trei saci de materie primă, chiar dacă procesul de colectare este manual. Totodată, comercianții care dețin spații prea mici pentru a depozita ambalajele colectate se pot asocia între ei pentru a putea prelua o cantitate mai mare de ambalaje, cu condiția ca distanța dintre aceștia să nu depășească 200 de metri.
Chiar dacă un comerciant alege să nu primească în prezent ambalajele returnate de la clienți pe motiv de spațiu redus pentru depozitare, reprezentanții RetuRO sunt de părere că acceptarea ambalajelor pentru colectare ar putea constitui în viitor un avantaj competitiv.
Asta pentru că atunci când vine să returneze un ambalaj, clientul ar putea fi tentat să își facă și cumpărăturile din magazinul respectiv, chiar dacă este vorba de cumpărături mici, uzuale. Astfel, comercianții care vor alege să colecteze ambalajele returnate în detrimentul spațiului sacrificat, s-ar putea bucura în viitor de un flux mai mare de clienți.
Fiecare mare jucător de pe piața din România are și produse marcă proprie pentru băuturi, fie că vorbim de apă, sucuri sau băuturi alcoolice. RetuRO explică faptul că aceste ambalaje pot fi returnate chiar și la alte magazine sau centre comerciale decât cele de care ele aparțin. Astfel, cumperi un suc din Mega Image, îl poți returna și la Kaufland sau Auchan, de exemplu.
Problema intervine în momentul în care comerciantul respectiv nu își introduce produsul respectiv în Sistemul de Garanție-Returnare, iar RVM-ul refuză colectarea ambalajului respectiv, chiar dacă el are eticheta „Ambalaj cu Garanție”, care îl face eligibil pentru program. De asemenea, dacă producătorul nu a respectat instrucțiunile de etichetare a produsului respectiv, RVM-urile pot refuza colectarea, chiar dacă ambalajul în sine este în stare bună.
Dar de ce se umplu RVM-urile mai mult în weekend? Explicația ar putea fi că atunci merg oamenii cel mai des la cumpărături și automat, atunci duc și ambalajele pe care le adună în timpul săptămânii acasă. RetuRO asigură colectarea ambalajelor în fiecare zi a săptămânii, însă dat fiind fluxul mai mare de ambalaje din weekend, aparatele de colectare ajung mai repede la capacitate maximă, iar sistemele IT nu sunt încă suficient de rapide pentru a transmite în timp real această informație, astfel încât echipele din teren să le poată goli.
După ce stocurile existente de băuturi care nu au ambalaj cu garanție vor fi epuizate, experții RetuRO estimează că într-un an, pe piața din România ar putea exista în jur de 7 miliarde de ambalaje pentru îmbuteliat băuturi eligibile pentru Sistemul de Garanție-Returnare. Asta înseamnă circa 600 de milioane de ambalaje la raft la nivel național în fiecare lună.
Pentru a le putea colecta și procesa pe toate, compania afirmă faptul că nu ar mai fi nevoie de cele 17 centre de colectare și sortare prezentate inițial, ci doar de 10.
În prezent există trei astfel de centre, unul în Cluj, unul în Timișoara și unul partener în București, iar în curând va mai fi deschis un astfel de centru în Brașov. Centrele de sortare implementate în prezent de RetuRO au o capacitate de procesare de 1,4 miliarde de ambalaje pe an, mai mult decât numărul de ambalaje care ar urma să intre în sistem după epuizarea stocurilor vechi.
O parte din centrele ce urmează să fie deschide vor fi dedicate doar numărării și stocării temporare a sticlelor returnate, pentru ca acestea să fie transportate apoi către centrele mari de sortare, de unde vor fi trimise spre reciclare.