Ghețarii din întreaga lume se topesc într-un ritm „fără precedent”, punând în pericol aprovizionarea cu apă și hrană pentru miliarde de oameni, Potrivit unui raport UNESCO, două treimi din terenurile agricole irigate ar putea fi afectate, iar comunitățile montane deja se confruntă cu insecuritate alimentară severă, informează The Guardian. Specialiștii avertizează că efectele topirii ghețarilor nu se vor limita doar la regiunile montane, ci vor avea consecințe devastatoare la nivel global.
Peste 1 miliard de oameni trăiesc în regiuni montane și, dintre cei aflați în țările în curs de dezvoltare, până la jumătate se confruntă deja cu insecuritate alimentară. Aceasta este de așteptat să se agraveze, deoarece producția de alimente din aceste regiuni depinde de apele montane, de zăpada topită și de ghețari, conform Raportului Mondial al Dezvoltării Apei 2025.
Și țările dezvoltate sunt în pericol: în SUA, de exemplu, bazinul râului Colorado este afectat de secetă încă din anul 2000, iar temperaturile mai ridicate fac ca o cantitate mai mare de precipitații să cadă sub formă de ploaie, care se scurge rapid, în loc să fie reținută de zăpadă, agravând astfel condițiile de secetă.
Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO, a declarat că turnurile naturale de apă „sunt în pericol iminent”.
Indiferent unde locuim, depindem cu toții într-un fel de munți și ghețari. Însă aceste turnuri naturale de apă sunt în pericol iminent. Acest raport demonstrează necesitatea urgentă a unor acțiuni.
Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, rata actuală de topire a ghețarilor este cea mai ridicată înregistrată vreodată. Cea mai mare pierdere de masă glaciară dintr-o perioadă de trei ani s-a produs recent, cu Norvegia, Suedia, Svalbard și Anzii tropicali printre cele mai afectate regiuni.
În estul Africii, s-au pierdut 80% dintre ghețari, iar în Anzi, între o treime și jumătate din ghețari s-au topit din 1998 până în prezent. În Alpi și Pirinei, ghețarii s-au micșorat cu aproximativ 40% în aceeași perioadă.
Topirea ghețarilor are și alte efecte semnificative, a explicat Abou Amani, directorul departamentului de științe ale apei din cadrul UNESCO. Pierderea ghețarilor înlocuiește suprafețele albe reflectorizante cu sol întunecat, care absoarbe căldura.
Topirea ghețarilor influențează reflectivitatea radiației solare, iar acest lucru afectează întregul sistem climatic.
În plus, se așteaptă mai multe avalanșe, deoarece ploaia care cade pe zăpadă favorizează formarea acestora. Apa acumulată din ghețarii topiți poate fi eliberată brusc, provocând inundații în văi și în localitățile aflate mai jos. De asemenea, permafrostul se topește, eliberând metanul stocat în solurile montane expuse de ghețarii care dispar.
Un studiu publicat luna trecută în revista Nature a constatat că jumătate din masa glaciară globală ar putea fi pierdută până la sfârșitul secolului, dacă încălzirea globală nu este stopată.
Alex Brisbourne, specialist în geofizica ghețarilor la British Antarctic Survey, a explicat că ghețarii montani conțin unele dintre cele mai mari rezerve de apă dulce de pe Pământ”.
Apa provenită din topirea ghețarilor în timpul verii asigură alimentarea cu apă a unui miliard de oameni și susține o mare parte din industrie și agricultură. Impactul acestui fenomen va fi resimțit mult dincolo de regiunile montane.
Aceste efecte apar într-un moment în care multe surse de hrană sunt deja sub presiune. Alvaro Lario, președintele Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) și președinte al UN-Water, a cerut sprijin pentru comunitățile afectate.
Apa curge la vale, dar insecuritatea alimentară urcă în munți. Munții ne oferă 60% din apa dulce a planetei, însă comunitățile care protejează aceste resurse esențiale sunt printre cele mai vulnerabile la lipsa de alimente. Trebuie să investim în reziliența lor pentru a proteja ghețarii, râurile și viitorul nostru comun.