Bătălia pentru influență pe care o duc puterile lumii nu este doar politică. Controlul rutelor comerciale care alimentează economia globală este în sine un interes strategic. China își consolidează de mult prezența în puncte cheie pe tot globul. Cum recuperează Occidentul și partenerii democrați acest decalaj? Aflăm perspectiva Japoniei, oferită de Tomoyuki Yoshida, directorul executiv al Institutului Japonez de Relații Internaționale.
Cristina Cileacu: Tomoyuki Yoshida, director executiv, Institutul Japonez de Relații Internaționale, bine ați venit la Pașaport diplomatic.
Tomoyuki Yoshida: Mă bucur să vă cunosc.
Cristina Cileacu: Puterile mondiale folosesc fiecare situație globală pentru a înscrie puncte, una împotriva celeilalte, în aceste competiții globale între ele. Între Asia și Europa, am avut întotdeauna drumuri, dar și războaie, iar în prezent sunt câteva conflicte, din păcate, încă în desfășurare. Cum au afectat regiunea aceste războaie recente și cum au schimbat echilibrul de putere între principalii jucători globali?
Tomoyuki Yoshida: După cum ați subliniat, concurența marilor puteri se intensifică, în special în contextul concurenței dintre China și SUA. Statele Unite impun tarife ridicate împotriva, nu doar Chinei, ci și a țărilor precum aliații și prietenii. Aceasta este într-adevăr o perioadă destul de turbulentă. Pe de altă parte, din cauza concurenței severe cu China, precum și retragerea tot mai pronunțată a SUA din angajamentele globale, din tipul de conflicte globale, precum războiul din Ucraina, conflictul din Fâșia Gaza este alterată. Nu știm care va fi cursul acțiunii, care este traiectoria pe care mergem înainte, în viitor. În acest sens, încă o dată, este un moment foarte critic pentru ca o țară precum România, pentru Uniunea Europeană, națiunile NATO, dar și pentru țări precum Japonia, Coreea, state din Indo-Pacific, trebuie să ne așezăm împreună și să discutăm despre situațiile în curs.
Cristina Cileacu: Dar care este pericolul real, în afară de această, să zicem, trecere la un alt tip de ordine mondială față de cea pe care o avem acum?
Tomoyuki Yoshida: Nu suntem încă siguri cu privire la consecințele celui mai mare război din Europa. Dacă consecința sau soluționarea războiului recompensează Rusia, care încalcă principiile de bază ale dreptului internațional al Națiunilor Unite, acest lucru ar submina actuala ordine internaţională existentă, aducând inevitabil un precedent greșit și în alte regiuni.
Cristina Cileacu: În această competiție pe care o vedem între puterile mondiale, unele sunt destul de agresive. În opinia dvs., venind din Japonia, care sunt cele mai agresive și ce strategii folosesc pentru a cuceri mai multe coridoare pentru transport, de influență în jurul regiunilor și așa mai departe?
Tomoyuki Yoshida: În privința coridoarele care leagă Asia și Europa, continentul eurasiatic se apropie mult mai mult ca niciodată, așa cum a fost cazul în America de Nord, cu secole în urmă, legătura dintre Pacific și Atlantic a fost realizată prin construcția căilor ferate transcontinentale sau cu construcția Canalului Panama. Aceasta a dus la apariția superputerii Statelor Unite. De asemenea, dacă putem realiza sau nu conectivitatea dintre Asia și Europa este foarte crucial pentru viitorul continentului eurasiatic, țările dintre Asia și Europa, Asia Centrală, țări caucaziene, care anterior aparțineau fostei Republici Sovietice. Cu toate acestea, este o influență uriașă a Rusiei în multe privințe. Dar recent, în parte și pentru că Rusia este foarte ocupată în purtarea unui război în Ucraina, atenția scade. În schimb, China apare ca o putere economică în regiune. Ei sunt foarte agresivi pentru a-și promova inițiativa, Inițiativa Belt and Road (n.r. conexiuni logistice de transport), care să cuprindă această regiune. Dacă acesta este sau nu un lucru bun sau un lucru rău, nu suntem foarte siguri. Pe de altă parte, țările din regiune, în special din țările din Asia Centrală și din Caucaz, încearcă să-și diversifice relațiile externe dincolo de Rusia și China, puterile autoritare cunoscute, și să-și extindă relațiile atât în Europa, cât și în Japonia și Statele Unite, chiar și în Turcia. Prin urmare, ar trebui să acordăm o atenție mai mare proiectului coridoarelor economice, altfel spus la amestecul marilor puteri din regiune.
Cristina Cileacu: Pentru că ați menționat Inițiativa Belt and Road a Chinei, au început acest imens proiect de infrastructură în urmă cu peste un deceniu, dacă îmi amintesc corect. Putem concura cu asta, noi ceilalți, indiferent că suntem în Asia, în Europa sau în Eurasia, sau în Caucaz sau Orientul Mijlociu sau între aceste zone?
Tomoyuki Yoshida: Aceasta este o întrebare foarte bună și este destul de dificil să răspunzi imediat la această întrebare. Cu toate acestea, în primul rând, Inițiativa Belt and Road promovată agresiv de China, își schimbă natura conținutului, din cauza crizei economice, China încearcă să reducă valoarea investițiilor în construcția infrastructurii uriașe. Deci, încearcă să facă o trecere de la cantitate la calitate. Pe de altă parte, europenii și Japonia avem avantajul avansării tehnologice și infrastructurii de calitate în acest sens. Asta este situația în care putem demonstra implicarea noastră în regiune. Și, de asemenea, ca să realizăm un flux lin al bunurilor și serviciilor prin intermediul rutelor de transport, cum ar fi căile ferate, drumurile, porturile, ar trebui să existe o armonizare a reglementărilor pentru a facilita procedurile vamale și regimul de reglementare. Este, încă o dată, un domeniu în care putem coopera ca să creștem transparența și în conformitate cu regulile comerțului internațional.
Cristina Cileacu: Ați spus că este tehnologie mai bună în Japonia atunci când vine vorba de construirea acestui tip de infrastructură și aveți dreptate. Ați menționat, de asemenea, faptul că China încearcă să atingă același nivel, pentru că sunt obișnuiți să construiască mai mult. De ce credeți că este această schimbare în atitudinea Chinei? Vor să creeze, să zicem, un tip de infrastructură cu dublă utilizare în Asia, cel puțin?
Tomoyuki Yoshida: Nu suntem foarte siguri de intenția reală a Chinei, dar ar trebui să aruncați o privire asupra faptului că principalele puncte de facilități logistice din China sunt toate situate într-o zonă de coastă orientată spre Pacific. Este o vulnerabilitate pentru ei. Dacă luați în considerare contingențele viitoare, cum ar fi disputa cu vecinii, precum și confruntarea Statelor Unite, chinezii pot lua în calcul o cale alternativă de conectare la Orientul Mijlociu și Europa pentru aprovizionarea sigură cu alimente și energie. Prin urmare, pot fi anumite intenții din perspectiva strategică, să privească această regiune cu entuziasm.
Cristina Cileacu: China are acest mod de a fi, să zicem, eficientă în acțiune, nu în mod deschis, ci mai degrabă în umbră. Și vedem multe conflicte regionale de-a lungul anilor și încă, din păcate, avem, așa cum am menționat anterior, aceste conflicte din Europa până în Asia. Este acesta un mod al Chinei de a câștiga mai multă putere, se folosește de aceste conflicte și profită ca să-și valorifice poziția?
Tomoyuki Yoshida: Dacă vă referiți la aceste conflicte, sunt unele dispute de frontieră între țările fostei Uniuni Sovietice. S-ar putea să fie un avantaj pentru China, pentru că majoritatea conflictelor sunt între fostele republici sovietice, precum și dispute cu Rusia, și Rusia câștigă o modalitate să ofere securitate regiunii. În schimb, China nu are probleme similare cu această regiune, principala perspectivă a acestor țări asupra Chinei este ca ea să-și sporească prezența în termeni economici.
Cristina Cileacu: Sunt, de asemenea, unele afinități între aceste puteri, și dau exemplul Rusiei și Chinei, este o prietenie declarată, cel puțin la nivelul liderilor lor. Contează acest lucru, în comparație cu, să zicem, alianțele pe care țările din Uniunea Europeană le au cu Japonia sau cu Coreea de Sud? Este același nivel?
Tomoyuki Yoshida: Da, nu este nicio limită pentru parteneriatul dintre Rusia și China, iar amploarea colaborării dintre ele crește de la un fel de căsătorie de conveniență la o perspectivă mai strategică și militară. Deși este o neîncredere subiacentă între ei, Rusia ar putea fi mai prudentă și mai sensibilă în privința avansului Chinei în regiuni care anterior erau sub sfera de influență a Rusiei. Și, pe de altă parte, China încearcă să construiască o calea ferată care ocolește teritoriul Rusiei, care leagă China, Uzbekistan și Kârgâzstan, și ajunge până la Orientul Mijlociu și Europa. Deci ce se întâmplă? Trebuie să vedem.
Cristina Cileacu: Statele Unite afirmă din nou, prin vocea președintelui său Donald Trump, că vor să se concentreze mai mult pe Asia. Am mai auzit asta de multe ori în istoria americană. Credeți că această dată se va întâmpla cu adevărat sau nu se schimbă nimic?
Tomoyuki Yoshida: În mod tradițional, Statele Unite, de la administrațiile anterioare ale democraților, au atras atenția asupra concurenței cu China. Prin urmare, remarcile sau narațiunea venită de la președintele care a venit ulterior la putere, inclusiv președintele Trump, subliniază prioritatea lor față de regiunea Indo-Pacific și, de asemenea, Statele Unite, cu o povară uriașă de asigurare a securității regiunilor din Europa, precum și din Asia, și un deficit comercial imens, încearcă să-și restructureze proiecția forței pentru structuri, la nivel global. Cred că acesta nu este un fel de joc cu sumă zero dincolo de regiuni. Cu toate acestea, accentul continuă să fie pus pe intensificarea concurenței cu China. În același timp, cred că SUA se angajează în securitatea europeană, în special sub amenințarea reprezentată de Rusia.
Cristina Cileacu: Și ce va însemna, să spunem, mai multă concentrare a Statelor Unite în Indo-Pacific pentru țări precum Japonia, Coreea sau chiar Australia?
Tomoyuki Yoshida: Salutăm continuarea politicilor lor de bază față de regiunea Indo-Pacific. Când prim-ministrul Ishiba a vizitat Washingtonul, în urmă cu câteva luni, și s-a întâlnit cu președintele Trump, declarația lansată ca rezultat al întâlnirii liderilor menționează toate punctele importante, inclusiv Peninsula Coreeană, Strâmtoarea Taiwan și, de asemenea, angajamentul pentru descurajarea strategică în regiune. Dar, în același timp, așa cum am menționat mai devreme, Statele Unite singure nu pot suporta povara apărării aliaților și prietenilor din regiune. Prin urmare, trebuie să intensificăm eforturile cheltuielilor de apărare. Guvernul japonez a decis să dubleze cheltuielile pentru apărare cu până la 2% în următorii ani. Dar, de asemenea, guvernul a decis să posede capacitatea de contra-atac. Deci, acesta este un pas foarte mare înainte în acest sens.
Cristina Cileacu: Și cum este tehnologia, ce rol joacă tehnologia de fapt în această competiție între puteri? Pentru că China spune că este cu ani înainte de restul, Statele Unite spun același lucru, Japonia este cunoscută pentru că este o țară destul de tehnologică, la fel și Coreea, Europa are propria sa parte a tehnologiei, deci cine câștigă această competiție?
Tomoyuki Yoshida: Depinde de categoria tehnologiei și de cine are avantaj într-un anumit domeniu. De exemplu, inteligența artificială. Acesta este un domeniu în care sunt necesare sume uriașe, investiții financiare uriașe. Prin urmare, în prezent, în privința cercetării și dezvoltării și acumularea cunoștințelor, Statele Unite, precum și China au avantaj. Pe de altă parte, în producția și fabricarea semiconductorilor, avem deja experiența de vârf pentru producția tehnologiilor foarte avansate, în special Coreea și Taiwan ca națiuni de frunte. Și țările europene precum Țările de Jos, Germania , dar și Japonia se alătură acestui efort de generare de astfel de rețele de împărțire a sarcinilor între noi.
Cristina Cileacu: Și cum rămâne cu investițiile în Orientul Mijlociu pe care China le face și în tehnologie?
Tomoyuki Yoshida: Nu sunt foarte sigur de ceea ce face China în Orientul Mijlociu în privința tehnologiei, dar, evident, regiunea depinde foarte mult de exportul de petrol și încearcă să-și transforme economia și societatea, să le facă mai rezistente, pur și simplu să nu depindă de petrol. În acest sens, au nevoie de tehnologiile avansate din industrie. Din nou, nu doar China, ci și alte țări, țările avansate pot avea unele avantaje în acest sens. Dar regiunea din Orientul Mijlociu este încă conflictuală, prin urmare, primul lucru este cum să aducem pacea și securitatea în acea regiune. În caz contrar, este destul de dificil ca sectorul privat să se uite la această regiune.
Cristina Cileacu: Și ca să încheiem discuția noastră, când trăim undeva pe harta lumii, avem tendința să vedem lumea din punctul nostru de vedere și să nu ne pese atât de mult sau să fim mai puțin interesați, să zicem, de ceilalți. Credeți că dacă această schimbare despre care vorbiți se va întâmpla și concurența dintre marile puteri se va accelera, țările asemănătoare vom deveni mai conștiente de faptul că trebuie să rămânem împreună, indiferent unde ne aflăm pe harta lumii?
Tomoyuki Yoshida: Nu suntem foarte siguri de traiectoria pe care avansează peisajul global. Și din nou, subliniez că acesta este un punct critic, indiferent dacă păstrăm sau nu actuala ordine internațională bazată pe reguli. În caz contrar, puterile pot decide soarta țărilor mijlocii și a celor mici. Prin urmare, țările asemănătoare precum cele din Europa și Japonia, Coreea, Australia, prietenii și aliații Statelor Unite, în primul rând, trebuie să atragem Statele Unite să se alăture eforturilor noastre, dar în același timp, simultan, să ne extindem colaborarea între noi pentru a echilibra această ordine internațională turbulentă.
Cristina Cileacu: Domnule Yoshida, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.
Tomoyuki Yoshida: Mulțumesc foarte mult.