„Fenomenul nostalgiilor pro-totalitare în mediul online reprezintă o amenințare reală, avem nevoie de o reacție rapidă și coordonată pentru a contracara dezinformarea și manipularea în rândul tinerilor. (...) Monitorizarea, demantelarea rețelelor de trolli și boti, precum și campanii strategice de combatere a dezinformării trebuie să devină prioritate națională”, a transmis Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER.
Analiza, realizată de Didona Goanță, consultantă în comunicare strategică și colaboratoare IICCMER, scoate în evidență că doar 200 de astfel de postări de pe TikTok au înregistrat aproximativ 130 de milioane de vizualizări.
„Cifrele sunt doar vârful iceberg-ului într-un fenomen sistematic, coordonat și pus în aplicare prin ferme de troll și de boți”, potrivit sursei citate.
Cele mai răspândite narative pro-totalitare și extremiste, așa cum reiese din analiza IICCMER, sunt:
Digi24.ro a tratat aceste teme individual, alături de experți, pentru a demonta miturile „raiului” comunist. Citește mai multe aici:
Cum erau, de fapt, educația, sănătatea și siguranța cetățeanului de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu
Erau într-adevăr mai bune mâncarea, filmele și muzica pe vremea lui Nicolae Ceaușescu?
Ceaușescu a plătit datoria externă, dar cu costuri uriașe pentru populație. Era România mai bogată?
„Ceaușescu a fost un lider bun”. Avea România într-adevăr un cuvânt de spus în plan extern?
Analiza IICCMER a identificat două tipologii principale de abordare în cazul paginilor care răspândesc nostalgii pro-totalitare și idei extremiste.
Prima tipologie este legată de pagini create în jurul anului 2017 și au avut scop „transferul de credibilitate între utilizatori și comunitate”, potrivit sursei citate.
În primele etape, aceste pagini publicau conținut „emoțional”, precum videoclipuri sau imagini cu „animale sau alte materiale cu impact sentimental, care rezonau cu publicul țintă”, arată analiza IICMER.
„Acest tip de conținut a avut rolul de a crea o atmosferă de apropiere și de a întări legăturile între membrii comunității. În jurul acestor pagini s-a format o comunitate solidă, iar încrederea a fost transferată de la administratori către utilizatori, consolidând astfel o relație de loialitate reciprocă”, subliniază sursa citată.
Aceste pagini au început ulterior să publice conținut „cu temă propagandistică de tip comunist”, iar încrederea câștigată în primele etape a fost folosită pentru a influența percepția și opinia publicului.
A doua tipologie este legată de paginile de trolli și boți, despre care analiza IICMER arată că au fost activate spre sfârșitul anului 2021, fiind parte a „unei strategii coordonate de influențare și manipulare”.
„Postările acestor pagini au fost concentrate din start pe propagandă comunistă, promovând mesaje politice și ideologice de natură propagandistică. În 2022, activitatea a crescut lent, însă în 2023 s-a înregistrat o dinamică accelerată, culminând cu un spike semnificativ în perioada alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut”, potrivit IICMER.
Aceste tipuri de pagini, potrivit sursei citate, generează una sau două postări pe zi, pentru a menține o prezență constantă pe TikTok și pentru a avea vizibilitate continuă.
Strategiile de manipulare identificate de IICMER sunt neutralitatea aparentă și crearea unei imagini „cool”.
Prima strategie se bazează pe prezentarea conținutului într-un mod „neutru” care să evite exprimarea explicită a unei opinii. În aceste postări sunt prezente constant mesaje de tipul „trageți singuri concluziile”.
„Scopul acestei metode este de a crea impresia că spectatorul sau ascultătorul își formează propria opinie, fără a fi influențat direct de cel care distribuie conținutul. Această abordare reduce rezistența la mesaj, deoarece publicul se simte liber să-și formeze propriile păreri, însă în realitate, conținutul vizual și mesajele subtile sunt concepute pentru a ghida percepțiile și a influența opiniile în mod subtil”, subliniază IICCMER.
A doua strategie se bazează pe o grafică modernă care integrează „elemente vizuale și sonore atractive” și care „se aliniază cu stilul de viață actual”, potrivit analizei citate.
„Aceasta se realizează prin utilizarea unor muzici ritmate, culori și imagini stilizate, menite să capteze atenția rapid și să creeze o asociere pozitivă cu conținutul transmis. Prin această metodă, mesajele propagandistice sunt percepute ca fiind „cool” și în ton cu stilul de viață nu foarte diferit de cel actual”, mai subliniază autoarea analizei citate.