Administraţia Biden lucrează la o strategie pe termen lung pentru susţinerea Kievului, în ciuda impasului de finanţare din Congresul SUA. Dar aceste planuri nu anticipează câştiguri semnificative ale Ucrainei împotriva Rusiei în 2024, spun oficialii americani citați de The Washington Post, potrivit News.ro.

Încă rănită de eşecul contraofensivei de anul trecut din Ucraina, administraţia Biden elaborează o nouă strategie care va pune accentul mai puţin pe recâştigarea de teritorii şi se va concentra, în schimb, pe sprijinirea Ucrainei pentru a împiedica Rusia să avanseze, în timp ce obiectivul pe termen lung va fi consolidarea forţei sale de luptă şi a economiei.

Planul care se conturează este o schimbare bruscă faţă de anul trecut, când SUA şi armatele aliate au furnizat în grabă antrenamente şi au trimis echipamente sofisticate la Kiev în speranţa că acesta va putea respinge rapid forţele ruseşti care ocupă estul şi sudul Ucrainei. Acest efort a eşuat, în mare parte din cauza câmpurilor minate, puternic fortificate şi a tranşeelor din linia întâi ale Rusiei.

Ideea acum este de a poziţiona Ucraina pentru a-şi menţine poziţia pe câmpul de luptă pentru moment, dar „să îi punem pe o traiectorie diferită, pentru a fi mult mai puternici până la sfârşitul anului 2024.şi să îi aducem pe o cale mai sustenabilă”, a declarat, sub acoperirea anonimatului, un oficial de rang înalt al administraţiei SUA, citat de The Washington Post.

Planificarea noii strategii de la Washington face parte dintr-un efort multilateral al celor aproape 35 de ţări care susţin Ucraina promiţându-i sprijin economic şi de securitate pe termen lung. Reconfigurarea se face atât din necesitate, având în vedere rezultatele dezamăgitoare ale contraofensivei de anul trecut, şi din convingerea că un efort similar în acest an ar aduce probabil acelaşi rezultat, cât şi ca o demonstraţie de hotărâre durabilă faţă de Vladimir Putin.

Fiecare dintre aceste ţări pregăteşte un document care să prezinte angajamentele sale specifice care se întind până la un deceniu în viitor.

Marea Britanie a făcut public săptămâna trecută acordul său pe 10 ani cu Ucraina, semnat de premierul Rishi Sunak şi de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev. Documentul subliniază contribuţiile în ceea ce priveşte „securitatea maritimă, aviaţia, apărarea aeriană, artileria şi armamentul”, precum şi sprijinul fiscal şi accesul la sectorul său financiar.

Este de aşteptat ca Franţa să fie următoarea ţară, cu ocazia unei apropiate vizite a preşedintelui Emmanuel Macron în Ucraina.

Dar succesul strategiei depinde aproape în întregime de Statele Unite, de departe cel mai mare donator de bani şi echipamente al Ucrainei şi coordonatorul efortului multilateral. În această primăvară, administraţia speră să îşi facă public propriul angajament pe 10 ani, compilat acum de Departamentul de Stat cu binecuvântarea Casei Albe - presupunând că cererea de 61 de miliarde de dolari a preşedintelui Biden pentru finanţarea suplimentară a Ucrainei este aprobată de Congresul recalcitrant, scrie WAPO.

„Nu am supravieţui fără sprijinul SUA, este un fapt real”, a declarat Zelenski într-un interviu televizat săptămâna trecută.

Nu întâmplător, a declarat un oficial american, speranţa este că promisiunea pe termen lung - presupunând, din nou, că va fi acceptată de Congres - va fi, de asemenea, o asigurare pentru Ucraina, „cu ochii la viitor”, în eventualitatea că fostul preşedinte Donald Trump câştigă Casa Albă.

Potrivit oficialilor americani, documentul american va garanta sprijinul pentru operaţiunile militare pe termen scurt, precum şi construirea unei viitoare forţe militare ucrainene care să poată descuraja agresiunea rusă. Acesta va include promisiuni şi programe specifice pentru a ajuta la protejarea, reconstituirea şi extinderea bazei industriale şi de export a Ucrainei, precum şi pentru a ajuta ţara cu reformele politice necesare pentru integrarea deplină în instituţiile occidentale.

Un al doilea oficial de rang înalt al administraţiei Biden a subliniat că strategia nu înseamnă că ucrainenii îşi vor construi pur şi simplu propriile tranşee defensive "şi vor sta în spatele lor" tot anul.

„Vor exista în continuare cuceriri de teritorii” în oraşe mici şi în sate cu valoare strategică minimă, „lansări de rachete şi drone” de ambele părţi şi „atacuri ruseşti asupra infrastructurii civile”, a avertizat acest oficial.

Speranţa Occidentului pentru 2024 este că Ucraina va evita să piardă mai mult teritoriu decât a cincea parte din ţară ocupată acum de Rusia.

În plus, guvernele occidentale doresc ca Kievul să se concentreze pe tacticile în care forţele sale au avut un succes mai mare în ultima vreme - tiruri pe distanţe mai lungi, inclusiv cu rachete de croazieră franceze a căror livrare a fost promisă în următoarele câteva luni; reţinerea Flotei ruseşti din Marea Neagră pentru a proteja tranzitul naval din porturile ucrainene; şi blocarea forţelor ruseşti din interiorul Crimeei prin atacuri cu rachete şi sabotaje graţie operaţiunilor speciale.

Factorii de decizie politică americani care s-au întâlnit recent cu preşedintele ucrainean în privat spun că Zelenski are îndoieli cu privire la cât de ambiţios ar trebui să fie anul următor pentru Ucraina fără certitudini în ceea ce priveşte ajutorul american.

„Suntem întrebaţi care este planul nostru, dar trebuie să înţelegem ce resurse vom avea”, a declarat deputatul ucrainean Roman Kostenko.

„În acest moment, totul indică posibilitatea că vom avea mai puţin decât anul trecut, când am încercat să facem o contraofensivă şi nu a funcţionat. Dacă vom avea chiar mai puţin, atunci este clar care va fi planul. Va fi apărarea”, a recunoscut deputatul.

Chiar şi cei care cred că Ucraina ar putea, în cele din urmă, să învingă Rusia recunosc că anul 2024 va fi slab şi periculos.

„Cel mai probabil nu vor fi câştiguri teritoriale uriaşe”, a declarat preşedintele leton Edgars Rinkevics într-un interviu.

„Singura strategie este să aduci cât mai mult posibil în Ucraina pentru a-i ajuta în primul rând să-şi apere propriile oraşe şi în al doilea rând pentru a-i ajuta pur şi simplu să nu piardă teren”, a explicat liderul leton.

De-a lungul liniei frontului, armata ucraineană a început să se pregătească în consecinţă, urmărind să reproducă apărarea stratificată a Rusiei, formată din tranşee şi câmpuri minate în regiunea Zaporojie din sud-estul ţării, care a împiedicat contraofensiva de anul trecut.

Factorii de decizie politică din SUA spun că se aşteaptă ca războiul să se încheie în cele din urmă prin negocieri - dar şi că nu cred că Putin va fi serios cu privire la discuţii în acest an, în parte pentru că păstrează speranţa că Trump va recâştiga preşedinţia în noiembrie şi va retrage sprijinul acordat Kievului.

Trump, care s-a lăudat mult timp cu o relaţie specială cu Putin, a declarat în urmă cu câteva luni că, dacă va fi readus la Casa Albă, „va rezolva acest război într-o zi, 24 de ore”. Zelenski, în interviul televizat de săptămâna trecută, a calificat această afirmaţie drept „foarte periculoasă” şi l-a invitat pe Trump la Kiev pentru a împărtăşi orice plan pe care l-ar avea.