Cotidianul american The New York Times descrie situația politică din România în perioada alegerilor. „O puternică manifestare naționalistă ar putea îngreuna formarea unui guvern stabil orientat către Occident”, sunt de părere cei de la NYT.

„Social-democrații de centru-stânga au obținut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare, însă o puternică manifestare naționalistă ar putea îngreuna formarea unui guvern stabil orientat către Occident”, sunt de părere jurnaliștii de la NYT.

Cotidianul american scrie că nou parlament ales este extrem de fragmentat și este împărțit între partidele de centru pro-occidentale și naționaliștii anti-sistem. Cei din urmă doresc să slăbească legăturile țării cu Occidentul.

„Rezultatele oficiale anunțate luni au arătat că Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a obținut cele mai multe voturi în alegerile legislative desfășurate duminică, încetinind elanul forțelor de extremă dreaptă revigorate de victoria lor șoc din 24 noiembrie în primul tur al alegerilor prezidențiale.

NYT arată că social-democrații de centru-stânga, care au intrat și au ieșit de la guvernare timp de decenii, au fost departe de a obține o majoritate, obținând doar 22,3% din voturi. În contrapondere, „o prezență puternică a trei partide de extremă dreaptă, favorabile Rusiei, ar putea face dificilă formarea unui guvern stabil, angajat să mențină România aliniată cu Occidentul.”

„România se pregătea, de asemenea, pentru o decizie în cursul zilei a Curții Constituționale privind anularea primului tur al cursei prezidențiale, care a fost câștigat de Călin Georgescu, un ultranaționalist fără partid. Joi, instanța a ordonat renumărarea buletinelor de vot pentru alegerile prezidențiale, după ce unul dintre candidații perdanți a reclamat nereguli. O decizie a Curții de a anula victoria lui Călin Georgescu la 24 noiembrie i-ar înfuria pe susținătorii săi și ar risca ciocniri de stradă între aceștia și activiștii antifasciști care au organizat proteste zilnice în orașele din întreaga țară.” (n.r. - CCR a decis validarea primului tur)

„În rezultatele alegerilor parlamentare publicate luni, AUR, un partid naționalist condus de un înflăcărat care s-a autoproclamat Donald J. Trump al României, s-a clasat pe locul al doilea cu 18,2%, aproape dublu față de rezultatul obținut la ultimele alegeri parlamentare din 2020. Două grupuri mici de extremă dreapta au atins pragul de 5% și au intrat în Parlament pentru prima dată. Georgescu a fost afiliat la AUR, dar s-a despărțit de acesta după ce a lăudat un lider fascist român din anii 1930.

Alegerile legislative de duminică au avut loc la o săptămână după ce dl Georgescu, un candidat puțin cunoscut anterior, a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale și a avansat la un al doilea tur care va avea loc pe 8 decembrie împotriva Elenei Lasconi, un primar centrist și fost jurnalist. Independent, el nu a avut niciun partid care să îl susțină duminică”.

NYT explică faptul că partidul Elenei Lasconi, Uniunea Salvați România, s-a clasat pe locul patru duminică, cu 12,2% din voturi, ceea ce ar putea fi de rău augur pentru șansele sale în fața lui Călin Georgescu, un candidat care vorbește „despre atașamentul mistic al românilor față de pământ și valorile creștine tradiționale”.

„Victoria lui Georgescu în primul tur al cursei prezidențiale a uimit clasa politică din România și aliații săi din NATO, alarmați de ostilitatea sa deschisă față de alianța militară occidentală, de laudele sale la adresa președintelui rus Vladimir V. Putin și de omagiile sale aduse fasciștilor antisemiți de notorietate din România în anii 1930 și începutul anilor 1940 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, explică NYT.

Președintele demisionar, Klaus Iohannis, a îndemnat oamenii să voteze duminică, afirmând că România se confruntă cu „o decizie existențială” care va decide dacă țara va rămâne „o țară a libertății și deschiderii sau se va prăbuși într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat”.

Cu toate acestea, rezultatele indecise au indicat mai degrabă o confuzie decât o respingere emfatică a ceea ce Iohannis a denunțat drept „izolaționism, misticism extremist și ură față de pluralismul occidental”.

„Avalanșa de alegeri și incertitudinea generată de acestea au stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea și angajamentele României față de alianța occidentală, care are o instalație de apărare antirachetă construită de americani în sudul țării și a extins o bază aeriană vitală în est”, mai explică The New York Times.