După proteste similare organizate anii trecuți în Olanda, Spania și Franța, acum a venit rândul fermierilor din Germania - cea mai puternică economie din UE - să-și verse furia împotriva planurilor guvernului Olaf Scholz de majorare a impozitelor și a taxelor pentru poluare. Practic, fermierii din cele mai bogate economii europene protestează, cu o ferocitate tot mai mare, împotriva politicilor guvernamentale de protecție a mediului, pe motiv că aceste politici nu fac decât să devină din ce în ce mai costisitoare pentru ei. Guvernele europene se confruntă însă cu o problemă tot mai presantă: toate aceste nemulțumiri și proteste atrag „atenția” partidelor extremiste și mișcărilor conspiraționiste care instigă la rezistență „în masă” răsturnarea guvernului, se arată într-o analiză The Guardian.
Anul trecut, fermierii din Olanda au blocat autostrăzile cu baricade din bălegar, ca măsură de protest împotriva deciziei autorităților de reducere drastică a emisiilor de azot. Proteste similare au avut loc în Belgia anul trecut. Proteste similare au avut loc și în Franța și Spania, dar și în Irlanda, în urmă cu o lună.
Acum, a venit rândul Germaniei, ce mai mare economie din Europa. După ce în decembrie 2023, fermierii furioși aruncau cu bălegar pe străzile Berlinului, guvernul german nu a mai pus în aplicare planul de reducere a subvențiilor pentru carburanți pentru mașinilor agricole. Grupurile de lobby ale fermierilor insistă însă ca acest plan să fie respins cu totul.
Fermierii au organizat luni la Poarta Brandenburg din Berlin un protest masiv față de planurile guvernului de majorare a unor impozite: Circa 10.000 de persoane, 3000 de tractoare şi 2000 de camioane au luat parte la protest, după o săptămână în care nemulţumirile agricultorilor au crescut şi mai mult presiunea asupra coaliţiei cancelarului Olaf Scholz, care se confruntă cu probleme bugetare şi ascensiunea forţelor de extremă dreapta.
Rezultatele unui sondaj publicat vineri şi citat de dpa arată că peste două treimi dintre germani, mai precis 68%, susţin protestele fermierilor împotriva planurilor guvernului de eliminare a unor subvenţii.
Guvernul federal intenţionează să elimine treptat scutirea de accize pe combustibilul diesel pentru agricultură, care este în vigoare de mai bine de 70 de ani. Sub presiune, executivul a decis o reducere treptată pe următorii trei ani, în locul unei eliminări bruşte, aşa cum plănuise.
Peste tot în Germania, agricultori furioşi fac acum presiuni pentru ca guvernul de coaliţie condus de Olaf Scholz să atenueze şi mai mult aceste planuri. Guvernul a retras deja total un plan de anulare a scutirii de impozit pe vehicule pentru fermieri.
Pentru unii fermieri, povara taxelor de poluare este deja prea mult, se arată în analiza The Guardian, mai ales că astfel de măsuri vind după ani de criză energetică și pandemie, în care producția și nivelul de trai au fost serios afectate.
Și, pe fondul tuturor acestor proteste, extremiștii de dreapta și conspiraționiștii iau notițe și acționează.
Astfel, conform BBC, extrema dreaptă vrea să declanșeze o revoluție în Germania și să profite de amplele demonstrații de protest ale fermierilor.
În timp ce protestele continuă la Berlin, au apărut avertizări potrivit cărora mișcarea agricultorilor este infiltrată de extremiști care profită de acest scandal pentru a promova ideologia „Germania prima”. Grupări neonaziste și monarhiste apar în număr tot mai mare la protestele fermierilor care au blocat mai multe străzi din capitala Germaniei. Pe canalele de Telegram au apărut postări cu discuții aprinse despre posibilitatea formării unei rezistențe în masă care să ajute la „demontarea” guvernului.
În Olanda, protestele au dus la crearea „Mișcării Fermierului-Cetățean”, un partid rural-populist care a înregistrat rezultate foarte bune în alegerile locale din martie anul trecut și a ocupat locul 6 în alegerile generale din noiembrie 2023.
De asemenea, protestele și demonstrațiile au dus la creșterea mesajelor conspiraționiste promovate pe rețelele sociale, legate de pandemia Covid, criza climatică și migrație. Eva Vlaardingerbroek, un politician populist din Olanda, lansează mesaje de tipul „elitele globale au declanșat un război împotriva oamenilor greu încercați care ne pun pâine pe masă” sau „Politicienii știu că, cine controlează mâncarea, controlează oamenii”.
În Germania, asociația fermierilor s-a distanțat de orice grup de extremă dreapta care a încercat să obțină capital politic de pe urma protestelor.
O situație similară întâlnim și în România, când politicieni extremiști precum George Simion ori Diana Șoșoacă au fost huiduți de fermierii români. Astfel, liderul AUR George Simion s-a dus joi seară în Chiajna, localitate limitrofă a Bucureștiului unde protestatarii fermieri au încercat să treacă cu tractoarele de un blocaj al Jandarmeriei și Poliției. Parlamentarul i-a instigat pe manifestanți la a protesta, acuzând forțele de ordine că nu-i lasă. De asemenea, și senatoarea extremistă Diana Șoșoacă s-a dus la Chiajna, unde i-a confruntat pe jandarmi.
Recent, senatorul AUR, Claudiu Târziu, a negat faptul că partidul din care face parte s-a implicat în organizarea protestelor fermierilor și transportatorilor: „Așa cum am spus-o, răspicat, din primul moment, partidul AUR nu s-a implicat în organizarea demonstrațiilor din transporturi și agricultură, însă considerăm că majoritatea revendicărilor celor ieșiți în stradă sunt juste și reclamă soluții urgente și inteligente, în beneficiul economiei naționale și al fiecărui român”, a spus liderul grupului din Senat al AUR, într-un comunicat de presă.