După o răsturnare de situaţie în primul din cele trei scrutine decisive, ce ar putea duce la o orientare a României către o poziţie mai pro-rusă şi mai anti-UE, românii sunt chemați din nou la urne pentru alegerile parlamentare, pentru ca apoi, pe 8 decembrie, să aibă loc și al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Voturile vor fi urmărite îndeaproape, nu în ultimul rând la Bruxelles, care nu doreşte o altă influenţă perturbatoare şi suveranistă în regiune, alături de Ungaria şi Slovacia, şi în rândul aliaţilor occidentali, pe care Bucureştiul i-a sprijinit cu încredere împotriva Moscovei, scrie publicația The Guardian.

România are o graniţă de 650 de km cu Ucraina şi se consideră că joacă un rol strategic-cheie: găzduieşte o mare bază militară NATO, a donat o baterie de apărare aeriană Patriot şi oferă o rută de tranzit vitală pentru milioane de tone de cereale ucrainene, amintește publicația britanică, citată de News.ro.

Cursa pentru înlocuirea preşedintelui în exerciţiu, Klaus Iohannis, a produs un şoc, atunci când ambii candidaţi consideraţi favoriţi înainte de alegeri, inclusiv prim-ministrul de centru-stânga, au fost eliminaţi în primul tur, care a fost câştigat de un independent puţin cunoscut, de extremă dreapta, favorabil Rusiei.

Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, un ultranaţionalist care l-a lăudat pe Vladimir Putin ca fiind „un om care îşi iubeşte ţara” şi care era cotat la 5% chiar înainte de vot, s-a clasat pe primul loc cu 22,9%. Elena Lasconi, de la Uniunea liberal-progresistă Uniunea Salvaţi România (USR), a ieşit a doua cu 19,2% din voturi.

Premierul Marcel Ciolacu, de la Partidul Social Democrat (PSD), şi Nicolae Ciucă, de la Partidul Naţional Liberal (PNL), de centru-dreapta - ambii membri ai coaliţiei guvernamentale - au fost învinşi, la fel ca şi George Simion, de la Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR), de extremă dreapta.

Georgescu, expert în dezvoltare durabilă şi deşeuri toxice, care a lucrat pentru ONU şi a câştigat premii pentru angajamentul său proeuropean, a criticat recent UE, a susţinut că NATO nu va ajuta niciodată România şi a cerut încetarea războiului din Ucraina. El a negat, de asemenea, existenţa Covid-19, a declarat că Iisus Hristos este „singura ştiinţă adevărată”, a descris doi fascişti români din perioada celui de-al Doilea Război Mondial drept „eroi naţionali” şi a explicat că România nu se pricepe la afaceri externe şi ar trebui să se bazeze pe „înţelepciunea rusă”, menţionează The Guardian.

Împotriva lui Georgescu, a cărui campanie discretă a fost stimulată de o campanie pe TikTok extrem de eficientă, despre care experţii au spus că ar putea indica o interferenţă rusă, se află Elena Lasconi, un fost reporter de război şi prezentatoare de ştiri TV foarte cunoscută. De când a intrat în politică, liderul USR a fost ales de două ori primar al unui mic oraş. Ea este conservatoare din punct de vedere social - a votat împotriva căsătoriei între persoane de acelaşi sex - dar este pro-UE şi crede în creşterea cheltuielilor pentru apărare, în sprijinirea Ucrainei şi în combaterea influenţei ruse.

După cum au arătat rezultatele din primul tur, sondajele nu sunt fiabile în România.

PNL şi-a îndemnat alegătorii să o susţină pe Lasconi şi puţini analişti cred că Georgescu poate câştiga într-o ţară care a evitat naţionalismul populist de când a respins comunismul în 1989 - dar se mai întâmplă surprize, notează The Guardian.

Întrebarea principală este dacă rezultatul din primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea un efect în lanţ asupra scrutinului parlamentar - alegătorii îşi vor confirma sentimentul anti-sistem sau se vor speria şi se vor întoarce spre partidele tradiţionale?

Ciolacu va conduce PSD-ul de centru-stânga în aceste alegeri, dar a anunţat că se va retrage de la conducerea partidului după alegeri. Între timp, PNL, formaţiunea de centru-dreapta, a încheiat alianţa cu social-democraţii în octombrie şi s-a angajat să nu intre într-o viitoare coaliţie cu aceştia.

Ciolacu, la rândul său, a exclus orice fel de alianţă cu extrema dreaptă AUR, iar USR-ul lui Lasconi nu va lucra cu PSD.

Ultimele medii ale sondajelor (presupunând că îşi vor regla diferenţele) sugerează că PSD este pe cale să câştige cu aproximativ 30% din voturi, urmat de AUR al lui Simion cu 21%, USR-ul lui Lasconi cu 17% şi PNL cu aproximativ 14%.

Dacă aceste previziuni sunt cât de cât corecte, PSD şi PNL ar mai avea nevoie (presupunând că îşi pot depăşi divergenţele) de sprijinul unui al treilea partid mai mic, posibil UDMR, care reprezintă minoritatea maghiară din România, pentru a obţine o majoritate parlamentară.

Cu toate acestea, chiar dacă nu are partid, victoria lui Georgescu ar putea oferi partidelor de extremă dreapta un impuls electoral şi ar face dificilă formarea unei noi coaliţii, AUR şi un alt partid de extremă dreapta, SOS România al eurodeputatei Diana Şoşoacă, fiind pe cale să câştige o treime sau mai mult din locurile parlamentare, menţionează The Guardian.

Păstrarea controlului asupra parlamentului ar fi importantă pentru forţele pro-occidentale şi de mainstream din România, pentru a servi drept contrapondere la Georgescu, în cazul în care acesta devine preşedinte.

Prima dintre preocupările lor este costul ridicat al vieţii: ţara de la Marea Neagră are cea mai mare proporţie din UE de persoane expuse riscului de sărăcie, precum şi cea mai mare rată a inflaţiei şi cel mai mare deficit bugetar din blocul comunitar, de 8%, potrivit perspectivelor economice, scrie The Guardian.

Infrastructura învechită a ţării şi serviciile de sănătate deficitare sunt probleme la fel de importante.

Analistul Valentin Naumescu a declarat că victoria lui Georgescu reflectă „o dorinţă de răzbunare la vot, un vot de protest, din partea unor oameni cu multe frustrări, cu revoltă, furie faţă de sistem”.

Războiul din Ucraina este, de asemenea, un subiect important, în special pentru alegătorii de extremă-dreapta care se opun puternic susţinerii continue a Kievului de către România, planurilor de creştere a cheltuielilor de apărare naţională şi poziţiei tot mai semnificative pe flancul estic al NATO.

Cei 330 de membri ai Camerei Deputaţilor sunt aleşi prin reprezentare proporţională în 43 de circumscripţii electorale, cu unele locuri rezervate minorităţilor naţionale. Pentru a fi reprezentate, partidele trebuie să atingă un prag de 5% din totalul voturilor exprimate. În alegerile anterioare din 2020, doar cinci partide au depăşit acest prag. Dacă se repetă acelaşi model, 15 % sau 20 % din locurile din parlament ar putea fi redistribuite celor care depăşesc pragul de 5 %, ceea ce ar afecta semnificativ rezultatul prin creşterea scorului partidelor mari.

Preşedintele României are un rol semi-executiv, cu puteri decizionale semnificative în ceea ce priveşte securitatea naţională, politica externă şi numirile în justiţie, şi reprezintă ţara pe scena internaţională, explică The Guardian.