Mulți ucraineni au sperat că lumea va sări în ajutorul Ucrainei după șocul provocat de doborârea avionului MH17 de către separatiștii proruși din estul țării. Ceea ce a urmat, însă, a fost o serie de sancțiuni ineficiente și o întoarcere la normal a comerțului dintre Europa și Rusia. Doar după ce Putin a invadat cu totul Ucraina în 2022, lumea s-a trezit cu adevărat la realitate. Acum, pe măsură ce războiul se prelungește la nesfârșit, unii dintre noi sunt cât pe ce să adoarmă din nou, uitând de miza uriașă a câmpurilor pline cu floarea soarelui din estul Ucrainei, scrie The Economist.

Pe data de 17 iulie 2014, Vitali s-a trezit la ora șase dimineața ca să meargă cu vacile la păscut. Era o zi frumoasă. Vitali era un elev sărac care și-a petrecut toată viața în Hrabove, un sat din estul Ucrainei ce arată la fel ca în vremurile sovietice. Vitali nu văzuse niciodată Kievul și nici nu zburase vreodată cu avionul. Lumea lui era mică și pașnică... până în acea vară.

La 2.500 de kilometri depărtare de Hrabove, la Amsterdam, 298 de persoane s-au urcat la bordul avionului Malaysia Airlines, zborul cu numărul MH17. Avionul a decolat la ora 12:31, pornind în ceea ce ar fi trebuit să fie o călătorie de rutină.

În jurul orei 15:00, MH17 a comunicat cu un turn de control din centrul Ucrainei. Apoi, și-a continuat zborul pe deasupra regiunii Donbas, unde de câteva luni de zile Rusia și trupele separatiste pe care le susține luptau împotriva guvernului ucrainean.

Vitali era cu vacile pe câmp. A auzit o bubuitură, s-a uitat pe cer și a văzut un avion. Devenea din ce în ce mai mare, de parcă zbura direct spre el; s-a rotit haotic până când s-a dezintegrat în aer.

„Nu se poate așa ceva”, s-a gândit Vitali, care s-a ascuns într-un șanț, și-a pus rucsacul deasupra capului și s-a rugat.

Impactul a scuturat pământul. Când fragmente din avion cădeau încă din cer, Vitali a luat-o la fugă înspre șosea, acolo unde a văzut corpul dezbrăcat al unui om cu fața în jos. Apoi, a mai văzut unul.

Vitali a găsit cadavre îmbrăcate în haine de civili încă legate cu centura de scaunul pe care ședeau în avion; atunci și-a dat seama că trebuia să fie vorba de un avion de pasageri.

Vitali s-a dus acasă unde mama și fiica lui se ascundeau în beci. Tatăl lui plecase să îl caute. Când, într-un final, s-au regăsit cu toții, s-au luat în brațe.

Câmpul unde se prăbușise avionul era plin de cadavre mutilate, metal carbonizat și urmele înfiorătoare ale vieților pierdute: ghiduri turistice și cărți de joc, pachete de șervețele și unul de absorbante, un căluț de jucărie roz și un papagal ara adevărat, un costum de baie portocaliu, un colier topit și un ceas care s-a oprit la ora 15:27.

„Doar o lobotomie m-ar putea face să uit asta”, a spus tatăl lui Vitali, Viktor, în noaptea de după incident. Tocmai ce băuse primul său pahar de vodcă la opt ani după ce s-a lăsat de băutură. „Ce cuvinte ar putea să explice asta? Să lăsăm lumea asta să se distrugă și să vină din nou dinozaurii – măcar ei nu se omorau unii pe alții cu arme ca astea. Am devenit niște bestii.”

Imediat ce MH17 s-a prăbușit, a început o bătălie pentru aflarea adevărului și găsirea vinovaților. Oficialii ucraineni și cei din Occident au spus că o rachetă sol-aer care a fost lansată de pe teritoriul ocupat de separatiști a provocat incidentul.

Vladimir Putin, care la acea vreme a negat orice implicare a Rusiei în conflictul din estul Ucrainei, a dat vina pe autoritățile de la Kiev.

La început, tragedia părea că va forța comunitatea internațională să intervină pentru a stinge focul războiului care avea mai apoi să arunce în aer toată Ucraina.

Mulți ucraineni au sperat că lumea va sări în ajutorul Ucrainei după șocul provocat de acest incident. Barack Obama, pe atunci președintele Statelor Unite, a spus că acesta Europa și restul lumii se vor trezi acum la realitatea și vor realiza ce consecințe grave are conflictul tot mai intens din estul Ucrainei.

Ceea ce a urmat, însă, a fost o serie de sancțiuni ineficiente, un acord de pace sortit eșecului între Ucraina și Rusia la începutul anului 2015 și, în mare, o întoarcere la normal pentru comerțul dintre Europa și Rusia.

Germania a lansat Nord Stream 2 la un an după prăbușirea avionului, iar fanii fotbalului au mers la Moscova pentru Cupa Mondială din 2018. Doar când Putin a invadat cu totul Ucraina în 2022, lumea s-a trezit cu adevărat.

Și totuși, pe măsură ce războiul se prelungește la nesfârșit, unii dintre noi sunt cât pe ce să adoarmă din nou, uitând care este miza câmpurilor de floarea soarelui scăldate în sânge din estul Ucrainei.

Când a devenit clar că se prăbușise un avion de pasageri, Igor Girkin a știut imediat că intrase într-o mare încurcătură. Un soldat și spion experimentat, mustăciosul domn Girkin era poreclit Strelkov, sau „Trăgaciul”.

Încă din vremea studenției, Girkin a susținut refacerea Imperiului Rus. A asistat la anexarea Crimeei de către Rusia și a ajuns mai apoi „ministru al apărării” în Republica Populară Donețk. Înainte de incident, Girkin le ceruse insistent oficialilor ruși „sisteme de apărare anti-aeriană decente” pentru a contracara forțele aeriene ucrainene, după cum chiar el a spus într-o convorbire telefonică interceptată.

În dimineața zilei de 17 iulie, Girkin i-a chemat pe comandații din subordinea sa la sediul lui. Un sistem de rachete sol-aer Buk ajunsese în sfârșit din Rusia.

În acea după-masă, o pagină pe o rețea socială care ar fi fost administrată de susținători ai lui Girkin a anunțat triumfător că un avion militar ucrainean a fost doborât în apropiere de Snijne, un oraș de lângă Hrabove – mesajul a fost editat în scurt timp.

Serghei Dubinski, unul dintre adjuncții lui Girkin, a încercat să îl convingă pe șeful lui că un avion de vânătoare ucrainean a doborât MH17. Girkin se îndoia de acest lucru. L-a presat pe Dubinski să se asigure că „echipamentul” ajunge înapoi în Rusia.

Pentru a nu părea că vor să ascundă adevărul, separatiștii le-au permis accesul oficialilor și investigatorilor internaționali la zona de 50 de kilometri pătrați în care s-a prăbușit avionul pentru a recupera resturile aeronavei.

Rusia ar fi putut să recunoască că a provocat acest tragic accident, la fel cum alte țări au făcut-o în trecut: America a doborât un avion de pasageri iranian în 1988, omorând 290 de oameni; Iranul a tras asupra unui avion ucrainean în 2020, omorând 176 de oameni. În ambele cazuri, guvernele și-au recunoscut până la urmă vina.

Unii din Rusia au vrut să facă și ei la fel – Novaia Gazeta, un ziar independent din Rusia, a pus MH17 pe prima pagină cu mesajul „Iartă-ne, Olanda”. Dar Putin a ales să înceapă o campanie a minciunilor.

Scopul nu era să îi facă pe oameni să creadă că s-a întâmplat ceva anume, ci să îi deruteze atât de mult încât să se îndoiască de faptul că se poate afla adevărul.

Presa rusă a spus că un avion de vânătoare ucrainean a doborât MH17, scoțând în evidență un cont de Twitter care ar fi aparținut unui controlor de trafic din Spania pe nume Carlos, care lucra la Kiev și a văzut avionul ucrainean pe radar – un fost infractor spaniol le-a spus jurnaliștilor mai apoi că a fost plătit de surse din Rusia să scrie acele mesaje.

Alți așa-numiți experți au dat vina pe CIA. Presa rusă a difuzat reportaje în care se susținea faptul că cadavrele descoperite la locul accidentului păreau că muriseră înainte de prăbușire.

În raport cu populația totală a țării, un procent mai mare de olandezi au murit în zborul MH17 decât americani în atacurile teroriste din 11 septembrie.

Investigatorii de la Bellingcat au pus cap la cap postările de pe rețelele sociale rusești pentru a reconfigura traseul pe care l-a străbătut sistemul Buk, pornind dintr-o bază din Rusia și ajungând pe teritoriul separatiștilor din estul Ucrainei, ceea ce arată că Rusia a fost cea care a pus la dispoziția soldaților proruși arma cu care a fost doborât MH17.

Șrapnelul în formă de fluture descoperit de investigatorii olandezi în interiorul cadavrelor piloților demonstrează că racheta folosită a fost într-adevăr una lansată de sistemul Buk.

În vara anului 2019, procurorii olandezi au acuzat de crimă trei cetățeni ruși și un ucrainean: Girkin, Dubinski și doi dintre adjuncții lor, Oleg Pulatov și Leonid Harcenko. Întrucât Rusia nu are acord de extrădare cu Olanda, suspecții au fost judecați în lipsă.