Când, în februarie, un tribunal l-a condamnat la închisoare pe liderul sârb bosniac al Republicii Srpska, Milorad Dodik, pentru că a sfidat ordinul unui emisar internațional de pace, Moscova s-a grăbit să-i ia apărarea, calificând public decizia drept „inacceptabilă” și „motivată politic”. Încurajat de sprijin, Dodik a interzis accesul autorităților statului în regiunea sârbă a Bosniei, scrie Reuters într-un material care prezintă cariera politică și schimbările de atitudine ale liderului sârbilor bosniaci față de Occident, în contextul tensiunilor actuale din țara balcanică.

Joi, un tribunal din Bosnia și Herțegovina a declarat că a emis un mandat internațional de arestare pe numele lui Dodik, care este acuzat de atacarea ordinii constituționale și a plecat în străinătate sfidând un mandat de arestare intern emis anterior.

Milorad Dodik a trecut în Serbia vecină la începutul acestei săptămâni, apoi a călătorit în Israel pentru o conferință privind antisemitismul la Ierusalim.

Aflat de aproape trei decenii în funcții guvernamentale de conducere în Republica sârbă autonomă din Bosnia (Republica Srpska, n.r.) Dodik, în vârstă de 66 de ani, a modelat agenda politică națională și - potrivit criticilor săi - a adâncit diviziunile etnice dintre sârbii și croații creștini și bosniacii musulmani.

Într-un discurs rostit în fața parlamentului regiunii autonome la 13 martie, el a provocat poliția de stat să vină și să îl aresteze - o măsură de care mulți se tem că ar duce la ciocniri cu forțele locale loialiste.

„Haideți, încercați să ne arestați”, a strigat el.

Declarația a marcat un nou punct scăzut în relațiile dintre Republica Srpska și autoritățile de stat și a sporit temerile că țara balcanică ar putea aluneca din nou în tipul de tensiuni etnice care au dus la război în anii 1990.

Pe fondul tensiunilor, UE a adăugat sute de soldați la forța sa de pace EUFOR, desfășurată în Bosnia în 2004 pentru a înlocui miile de soldați NATO.

Aceasta a evidențiat, de asemenea, răsturnarea completă a situației lui Dodik, de la un moderat susținut de Occident pentru a înlocui naționaliștii din timpul războiului la un separatist pro-rus care amenință întreaga integritate a statului bosniac.

Un fan înrăit al baschetului, Milorad Dodik a fost primul politician sârb care a recunoscut drept genocid masacrarea a aproximativ 8.000 de musulmani bosniaci la Srebrenița, în timpul războiului din Bosnia din 1992-1995.

La începutul carierei sale, care a început într-o mișcare pro-reformă chiar înainte de prăbușirea fostei Iugoslavii, absolventul Universității din Belgrad a condamnat criminalii de război și a fost în opoziție cu naționaliștii sârbi aflați la putere în parlamentul lor din timpul războiului.

Inițial, Dodik a fost o „un aer proaspăt” în politica bosniacă, cineva care a înțeles influența actorilor internaționali și i-a curtat, a declarat Sead Turcalo, profesor de științe politice la Universitatea din Sarajevo.

După ce acordurile de pace de la Dayton, încheiate sub medierea SUA, au pus capăt războiului, Occidentul a căutat un nou lider sârb ca alternativă la naționaliști, dintre care mulți au fost acuzați de crime de război. Dodik părea să se potrivească.

Cu sprijinul Occidentului, în 1998 a devenit prim-ministru al Republicii Srpska, care formează statul postbelic Bosnia și Herțegovina împreună cu Federația Bosniaco-Croată, chiar dacă partidul său avea doar două locuri în parlamentul regional.

Însă, după pierderea alegerilor din 2001, Dodik a început să îmbrățișeze retorica naționalistă dragă sârbilor. El a revenit la putere în 2006.

Poziția sa cu privire la război s-a schimbat dramatic. A negat că genocidul de la Srebrenița ar fi avut loc vreodată și a minimalizat crimele de război comise de sârbi în Bosnia, salutându-i pe cei condamnați pentru acestea și ulterior eliberați din închisoare drept eroi. În 2016, Dodik a deschis un cămin studențesc numit după Radovan Karadzic, primul lider sârb care a fost închis pe viață pentru genocid și crime de război.

„De-a lungul anilor, după cum i-a convenit din punct de vedere politic... s-a transformat într-un ultranaționalist și separatist”, a declarat Turcalo.

În total, Dodik a îndeplinit trei mandate de prim-ministru și trei mandate de președinte al regiunii. În acest timp, politica sa a devenit din ce în ce mai naționalistă și pro-rusă. Timp de 10 ani, el a cerut ruperea de Bosnia și unirea cu Serbia.

Milorad Dodik a fost acuzat oficial de două ori de abuz în serviciu și chiar inculpat pentru spălare de bani împreună cu un grup de aliați apropiați, însă acuzațiile au fost retrase din lipsă de probe.

Statele Unite au impus o serie de sancțiuni împotriva sa pentru încălcarea termenilor acordului de pace și corupție, pe care acesta le neagă. De asemenea, el a fost sancționat de Marea Britanie pentru subminarea păcii și stabilității în Bosnia și Herțegovina.

Milorad Dodik a răspuns la condamnarea la închisoare primită în februarie ordonând adoptarea unor legi care interzic sistemului judiciar și poliției de stat să opereze în regiunea sârbă. Curtea Constituțională a Bosniei a suspendat legislația și a calificat-o drept un atac la adresa ordinii constituționale.

Dodik și doi dintre colaboratorii săi apropiați au ignorat apoi o citație din partea procurorilor de stat care investigau o presupusă subminare a constituției. Ca urmare, instanța de stat a emis un mandat de arestare și a ordonat agențiilor de poliție să îi aresteze.

Experții în securitate spun că arestarea lui Dodik trebuie planificată cu atenție pentru a evita confruntarea armată cu poliția Republicii Srpska, care s-a angajat să îl protejeze pe el și pe asistenții săi.

Nu este clar ce se va întâmpla acum cu Milorad Dodik. El speră că președintele american Donald Trump va fi mai înțelegător cu separatismul său. Însă sprijinul sârbilor obișnuiți pare să fie în scădere, aproape niciunul dintre aceștia neascultând apelurile sale de a-și părăsi posturile din instituțiile de stat.