Pandemia de COVID n-a fost decât un cui în plus bătut în sicriul mafiei din Japonia, temuta „yakuza”, care se lupta deja de mai mulți ani cu declinul economic, îmbătrânirea membrilor și campaniile agresive de eradicare din partea autorităților.

Într-o scrisoare distribuită luna trecută șefilor tuturor celorlalte clanuri „yakuza” din Tokyo, conducerea grupării Anegasaki-kai a anunțat că se desființează în mod voluntar și, prin urmare, nu mai face parte din faimosul sindicat al crimei din Japonia. Acest grup era unul dintre cele mai mici din Țara Soarelui Răsare și nu era considerat de poliție ca reprezentând o mare amenințare pentru public, însă dispariția sa este simptomatică pentru provocările cu care se confruntă bandele japoneze, cândva atât de temute, relatează Deutsche Welle.

Având cartierul general, în mod tradițional, în inima capitalei Tokyo, în districtul Asakusa, Anegasaki-kai a fost fondată în jurul anului 1915 și își făcea banii din vânzarea de bilete la concerte și evenimente sportive, precum și din organizarea de standuri cu mâncare și bibelouri la festivalurile de vară. Potrivit ziarului „Asahi”, în 2003 existau aproximativ 700 de membri ai bandei. Anul trecut, însă, numărul acestora ajunsese la doar 85 de persoane.

Motivele pentru scăderea drastică a numărului de membri sunt identice cu problemele cu care se confruntă și alte bande, spun analiștii. Tot mai puțini tineri văd în „yakuza” o carieră de invidiat, membrii existenți îmbătrânesc, iar veniturile se reduc ca urmare a unei serii de modificări legislative care au oferit poliției puteri mult mai mari pentru a pune sub control mafia japoneză.

Și, la fel ca în alte sectoare ale economiei japoneze, afacerile operate în mod tradițional de grupurile mafiote din întreaga țară - jocurile de noroc ilegale, industria sexului, taxele de protecție, traficul cu droguri, cămătăria și așa mai departe - au avut de suferit în timpul recesiunii provocate de pandemia de coronavirus.

Un raport publicat la începutul acestei luni de Agenția Națională de Poliție a arătat că la sfârșitul anului 2021 activau în total 24.100 de membri ai grupărilor interlope cunoscute, ceea ce reprezintă o scădere cu aproximativ 1.800 de persoane față de anul precedent și este cel mai mic număr de membri de când au început să fie întocmite statisticile, în 1958. Este departe de anii de vârf ai „yakuza”, la începutul anilor 1960, când grupările mafiote aveau la dispoziție peste 184.000 de oameni în toată țara.

Statisticile guvernamentale arată că Yamaguchi-gumi este în continuare cel mai mare grup interlop din Japonia, cu aproximativ 4.000 de membri, ceea ce reprezintă de fapt o creștere cu aproximativ 200 de persoane față de anul precedent. Această creștere a numărului de membri se datorează în mare parte unui conflict îndelungat cu un grup disident, Kobe Yamaguchi-gumi, care i-a făcut în cele din urmă pe 200 de oameni să se întoarcă la gruparea lor de bază.

Trei dintre cele patru bande majore rămase au pierdut membri în ultimele 12 luni, arată cifrele poliției. În paralel cu scăderea „naturală” a numărului de membri, poliția a pus sub acuzare 11.735 de membri yakuza în 2021, cu 1.454 mai puțini decât în anul precedent.

„Numărul de membri este în scădere constantă de câteva decenii, din mai multe motive”, a declarat Jake Adelstein, un jurnalist american care a desfășurat o amplă documentare pe tema clanurilor mafiote din Japonia. „Autoritățile au adoptat o serie întreagă de legi noi, concepute special pentru a-i viza pe liderii acestor grupuri, iar această tactică a avut succes” a declarat el pentru DW.

Conform uneia dintre noile legi, un lider yakuza poate fi tras la răspundere personal pentru o crimă comisă de un subordonat din banda sa.

O altă lege prevede că este interzis firmelor să facă orice formă de afaceri cu un membru al unei bande, ceea ce înseamnă, de exemplu, că o companie de asigurări nu mai poate asigura mașina unui membru yakuza. Deși pare un inconvenient nesemnificativ pentru un mafiot, o serie de alte mici probleme se acumulează rapid și devin din ce în ce mai iritante, a explicat jurnalistul Jake Adelstein.

Micii întreprinzători nu au voie să plătească taxe de protecție unei bande, iar această nouă prevedere a tăiat o sursă importantă de venituri.

Pe de altă parte, treburile de care se ocupă yakuza au fost structrate după modelul unor afaceri propriu-zise și de aceea nu au rămas imune la provocările economice. Și, tot ca în orice firmă, există o conducere care la un moment dat ajunge la vârsta pensionării. 

În anii 80, când yakuza activa de mai bine de două decenii, societatea japoneză se săturase deja de frecventele episoade de violență pe care clanurile mafiote le aduceau pe străzi. Autoritățile au declarat efectiv război yakuza în anii 1980, dar au fost ajutate și de problemele economice și demografice cu care s-au confruntat bandele de atunci.

Unele dintre ele au încercat să-și spele banii investind în domeniul financiar în anii de vârf ai „economiei de bulă” din Japonia, iar atunci când bula s-a spart, au pierdut foarte mult, spune Shinichi Ishizuka, profesor de drept și director al Centrului de Cercetare în Criminologie de la Universitatea Ryukoku din Kyoto.

Pe de altă parte, în ultimii 20 de ani, tinerii din Japonia au fost mai puțin atrași de ideea de a se alătura unei bande. Până la urmă, este o slujbă destul de prost plătită, cu program prelungit și implicând multă violență, așa că au preferat să aibă un loc de muncă obișnuit. Așa se face că membrii bandelor îmbătrânesc, în mod inevitabil, și nu mai are cine să-i înlocuiască, a explicat profesorul Ishizuka.

El nu crede, însă, că bandele vor dispărea în totalitate. „Ele sunt o tradiție, o parte a societății noastre. Cred că vor rămâne, dar vor continua să se micșoreze, iar cele mai slabe bande vor fi integrate în grupurile mai puternice”, arată profesorul. „S-ar putea să mai existe violențe pe măsură ce bandele care supraviețuiesc se vor lupta între ele pentru a stabili care este cea mai mare din țară și cine deține controlul, dar la fel de bine s-ar putea să ajungem chiar să avem un singur grup yakuza”, spune profesorul Ishizuka.

Jurnalistul Jake Adelstein este mai puțin convins de acest lucru. El subliniază, în schimb, că cele mai recente statistici privind criminalitatea spun „o poveste interesantă”.

Din cele 11.735 de arestări care s-a făcut în 2021 în rândul yakuza, 2.985 au fost legate de afaceri cu droguri, urmate de 1.555 de cazuri de fraudă și 91 de acuzații de crimă.  „Aceasta spune ceva despre moralitatea yakuza, dacă vreți să o numim așa, care se destramă și mai mult. Vânzarea de droguri și furtul erau două lucruri care te-ar fi scos din yakuza în urmă cu 10 ani. Acum se numără printre principalele infracțiuni pentru care sunt arestați”, spune jurnalistul. „Este un semn de disperare”, adăugă el. „Cifrele arată o populație yakuza care este în scădere, este disperată și ignoră contractul social nescris care le-a permis să existe în societatea japoneză. Yakuza, fără un cod de etică, se reduce doar la niște infractori de rând tatuați în mod strident”, conchide Jake Adelstein.