Candidații la prezidențiale și parlamentare fac promisiuni electorale în stânga și în dreapta despre școli noi, spitale bine dotate și un trai mai bun. Mai mult, toți vorbesc despre cum nu vor crește taxele și impozitele dacă ajung la guvernare, despre cum vor crește pensiile și vor oferi salarii echitabile. Cu toate acestea, multe dintre subiectele sensibile, inclusiv cele legate de fiscalitate sau de reforma administrativă, sunt trecute cu vederea și lăsate ca moștenire pentru viitorul Guvern și următorul Legislativ.

Rând pe rând, candidații la prezidențiale promit că nu vor crește taxele și impozitele. Marcel Ciolacu, candidatul PSD la prezidențiale, a plusat, spunând: "Nu se mărește TVA-ul. V-o spun... Mă tatuez pe mână. Nu se mărește TVA-ul", când a fost întrebat insistent despre modul în care vor fi gestionate taxele anul viitor. Aceleași promisiuni vin și din partea liberalilor, prin vocea lui Nicolae Ciucă. Totuși, ceea ce omit este Planul Fiscal – un document amplu, de peste 100 de pagini, asumat în fața Comisiei Europene pentru perioada 2025-2031.

Chiar dacă există câteva date precise, utilizate de cele două partide în campanie, precum scăderea deficitului bugetar până la 2,5% în următorii 7 ani, există și multe alte date prezentate general, care ascund decizii mai puțin populare. Documentul menționează reforma impozitării microîntreprinderilor, a sistemului de taxe și impozite, precum și reforma salarizării.

Surse politice au declarat pentru Digi24 că, pe masa Guvernului, există mai multe scenarii de creștere a TVA-ului începând chiar de anul viitor pentru acele produse sau servicii care au o taxare sub pragul de 19%. Un exemplu ar fi sectorul HoReCa. Executivul ar putea justifica eventualele creșteri prin recomandările Comisiei Europene, care prevede o uniformizare a TVA-ului. Totuși, această măsură se va traduce prin prețuri mai mari pentru cumpărători, deoarece toate creșterile de taxe și impozite se vor reflecta în prețul final.

Cu un război la graniță și un discurs tot mai ferm din partea liderilor europeni, care afirmă că țările de pe continent trebuie să-și întărească apărarea, România funcționează încă pe baza unor legi concepute la începutul anilor '90, despre care chiar politicienii actuali spun că sunt depășite. Cu toate acestea, dezbaterea despre noile legi ale securității naționale a fost îngropată la fel de repede cum a apărut.

De mai bine de doi ani, Parlamentul are o comisie care ar fi trebuit să dezbată modificările legislative amânate de la o sesiune legislativă la alta. Totuși, oficial, această comisie nu s-a întrunit niciodată.

Discuția despre necesitatea schimbării legilor a apărut la scurt timp după izbucnirea războiului din Ucraina. Însă, după ce în presă a apărut un draft de proiect care sporea atribuțiile serviciilor și a generat nemulțumiri, subiectul a fost abandonat. Deși necesitatea acestor legi este evidentă, niciunul dintre partide nu a reluat tema, mai ales în an electoral.

Parlamentul nu este singura instituție care a amânat până în ultimul moment actualizarea legilor din domeniul securității. Doi dintre președinții României, Klaus Iohannis și Traian Băsescu, au vorbit despre necesitatea unor schimbări; totuși, niciunul nu a reușit. Actualului președinte i-a mai rămas mai puțin de o lună, dar, cel mai probabil, problema va rămâne moștenire pentru viitorul șef de la Palatul Cotroceni.

Dincolo de temele economice și de războiul de la graniță, candidații la prezidențiale au fost confruntați și cu un alt subiect, adesea considerat tabu în societatea românească – drepturile comunității LGBTQ+ și parteneriatul civil. Cu mesaje preponderent conservatoare, mulți dintre cei intrați în cursa pentru Cotroceni au exprimat aceeași idee: România nu este pregătită pentru un astfel de pas. Excepție face declarația candidatei USR.

Marcel Ciolacu (candidat PSD pentru prezidențiale): „Nu este pregătită societatea românească pentru o decizie în acest moment. (...) Nu sunt un om obtuz, face parte din lume, nu am nicio reținere, am prieteni care au relații cu un alt bărbat, nu am nicio problemă, eu vorbesc acum din punctul de vedere de prim-ministru."

Mircea Geoană (candidat independent pentru prezidențiale): „Nu cred că a forța lucrurile și a face din asta o chestiune de contrast prea mare este bună pentru noi; cred că trebuie lucrat cu respect. (...) În această etapă cred că mai trebuie puțin timp ca să ajungem la o concluzie care să permită... cred că se pot găsi formule legale care să permită aceste lucruri, fără a merge atât de repede, atât de departe. Cred că societatea nu este pregătită pentru așa ceva."

Nicolae Ciucă (candidat PNL pentru prezidențiale): „Personal și PNL, în tot ceea ce înseamnă valorile despre care am vorbit, Partidul Național Liberal va susține în continuare familia, familia tradițională, credința în Dumnezeu și patriotismul, așa cum au fost asumate la nivelul partidului."

George Simion (candidat AUR pentru prezidențiale): „Noi nu știm alt parteneriat civil decât căsătoria. Noi suntem pentru căsătoria dintre un bărbat și o femeie."

Elena Lasconi (candidat USR pentru prezidențiale): „Sunt pentru parteneriatul civil, am spus-o de nenumărate ori. Singura mea sensibilitate este legată de cuvântul 'căsătorie'."

România a rămas la coada clasamentului în Europa la capitolul reglementării unei forme de asociere pentru cuplurile gay. Țara noastră a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerecunoașterea cuplurilor din comunitatea LGBTQ+. CEDO a declarat, de asemenea, că România trebuie să creeze un cadru legislativ pentru ca aceste cupluri să beneficieze de protecția statului.

România funcționează de mai bine de 50 de ani după o reformă administrativă impusă în vremea lui Ceaușescu, iar din 2003, în Constituția României se stipulează că țara este organizată în comune, orașe și județe. Totuși, nu a fost făcută nicio modificare substanțială din 1968 până în prezent.

Reforma administrativă nu ajută doar la reducerea numărului de primării care consumă fonduri pe care nu reușesc niciodată să le producă, în decursul unui an, ci și la dezvoltarea economică. Cu o descentralizare reală, cu regiuni în loc de județe, fondurile europene, de exemplu, ar fi mult mai ușor de accesat.

Una dintre încercările de reorganizare administrativă a avut loc în 2011, când PDL a propus un proiect care însă a eșuat în Parlament. Același lucru s-a întâmplat și cu reforma propusă de USL.

Ne întoarcem în actualitate și observăm că, indiferent de majoritatea politică din ultimii 4 ani, niciun guvern nu și-a asumat cu adevărat reforma administrativă. Cu toate acestea, în campanie, partidele parlamentare și candidații la prezidențiale fac promisiuni și propun proiecte pentru schimbarea organizării teritoriale. Această temă va putea fi discutată cu adevărat abia după toate rândurile de alegeri.

Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 24 noiembrie, iar pe 8 decembrie românii vor afla cine este președintele țării pentru următorii 5 ani.