Telescopul spațial James Webb (JWST) a observat pentru prima dată cometa interstelară 3I/Atlas. Puternicul instrument și-a îndreptat sistemele sale avansate în infraroșu asupra cometei pe 6 august 2025, potrivit Space.com.
Descoperit pe 1 iulie de telescopul de sondaj ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System), 3I/Atlas este doar al treilea obiect descoperit vreodată în derivă prin sistemul nostru solar despre care se crede că provine din jurul unei alte stele. Ceilalți doi intruși interstelari au fost 1I/'Oumuamua, descoperit în 2017, și 2I/Borisov, detectat în 2019.
JWST urmează exemplul Telescopului Spațial Hubble și al Observatorului SPHEREx, ambele observând deja 3I/ATLAS în trecerea sa prin sistemul nostru solar. Această investigație își propune să descopere caracteristicile 3I/Atlas, inclusiv dimensiunea sa, proprietățile fizice și, important, compoziția sa chimică.
Într-o lucrare prepublicată care descrie investigația sa asupra 3I/Atlas, o echipă de astronomi care a observat cometa cu JWST explică faptul că studierea unor comete de acest gen din alte sisteme stelare ajută la analizarea condițiilor din aceste sisteme pe măsură ce se formau. Aceste rezultate pot fi apoi comparate cu ceea ce oamenii de știință au aflat despre condițiile existente din jurul Soarelui acum 4,6 miliarde de ani, când se formau planetele, asteroizii și cometele sistemului nostru solar.
Când cometele se apropie de Soare și sunt încălzite de căldura acestuia, materialele înghețate din interiorul lor se transformă din solide direct în gaze. Acest lucru duce la eliberarea de gaze, un proces numit „degazare”, creând coada și haloul caracteristice sau „coma” unei comete.
Așa cum era de așteptat, 3I/Atlas „degazează” pe măsură ce se apropie de Soare, iar astronomii au folosit JWST și instrumentul său NIRSpec pentru a identifica dioxidul de carbon, apa, gheața, monoxidul de carbon și sulfura de carbonil, un gaz mirositor, din coma sa.
Ceea ce nu era de așteptat, însă, a fost cel mai mare raport dintre dioxidul de carbon și apă observat vreodată într-o cometă. Acest lucru ar putea dezvălui mai multe despre condițiile în care s-a format 3I/Atlas.
Abundența de dioxid de carbon în coma cometei 3I/Atlas ar putea indica faptul că inima cometei interstelare este intrinsec bogată în dioxid de carbon. Acest lucru ar putea implica faptul că cometa conține gheață expusă la niveluri mult mai mari de radiații decât cometele din sistemul nostru solar.
Alternativ, echipa sugerează că acest conținut ridicat de dioxid de carbon ar putea indica faptul că 3I/Atlas s-ar fi putut forma într-un loc specific numit „linia de gheață a dioxidului de carbon” din norul de materie învolburat, sau „discul protoplanetar”, care înconjura steaua-mamă. Acesta este definit ca punctul în care temperatura din jurul unei stele tinere sau „protostele” scade suficient pentru a permite dioxidului de carbon să se transforme din gaz în solid.
În plus, conținutul scăzut de vapori de apă din coma cometei 3I/Atlas ar putea indica faptul că există ceva în interiorul cometei care împiedică pătrunderea căldurii în miezul înghețat. Acest lucru ar împiedica transformarea cantității de apă din gheață în gaz în raport cu rata de transformare a dioxidului de carbon și a monoxidului de carbon.
Aceste noi descoperiri se bazează pe bogăția de date fascinante colectate despre 3I/Atlas. Printre acestea se numără descoperirea anterioară conform căreia cometa interstelară ar putea avea de fapt o vechime de aproximativ 7 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că este cea mai veche cometă văzută vreodată și cu aproximativ 3 miliarde de ani mai veche decât sistemul nostru solar.
Echipa din spatele cercetărilor anterioare asupra cometei a ajuns la această concluzie atunci când a examinat traiectoria abruptă a lui 3I/Atlas prin sistemul solar. Aceasta a indicat faptul că provine de pe „discul gros” de stele al Căii Lactee, o regiune a galaxiei noastre mult mai veche decât „discul subțire” în care s-a născut Soarele nostru
Un lucru este sigur: studiul cometei 3I/Atlas va continua până când cometa se va întoarce în spațiul interstelar cu considerabil mai puține secrete decât a adus în sistemul nostru solar. Iar JWST este pregătit să fie puternic implicat în dezlegarea acestui mister.
