Jupiter a fost una dintre primele ținte observate de Telescopul Spațial James Webb atunci când și-a îndreptat privirea în infraroșu asupra Universului în iulie 2022, scrie CNN. După ce a surprins imagini care au întrecut toate așteptările astronomilor, observatorul spațial a dezvăluit acum un detaliu nemaivăzut în atmosfera gigantului gazos.
Cercetătorii au folosit dispozitivul NIRCam al telescopului spațial pentru a obține imagini cu planeta Jupiter la fiecare 10 ore, aplicând patru filtre diferite pentru a detecta schimbări în atmosfera planetei.
Lumina infraroșie este invizibilă pentru ochiul omului - capacitățile fără precedent ale telescopului au mai fost folosite în trecut pentru a face mai multe descoperiri, precum mega-roiurile de stele noi și perechile neașteptate de obiecte asemănătoare cu planetele.
Astronomii au detectat un vânt atmosferic puternic (jet) în partea inferioară a stratosferei Jupiterului, un strat atmosferic aflat la aproximativ 40 de kilometri deasupra norilor. Jetul, localizat deasupra ecuatorului, are o lățime mai mare de 4.800 de kilometri și se deplasează cu o viteză de 515 kilometri la oră – de două ori mai rapid decât vântul produs de un uragan de categoria 5 pe Pământ, care formează cele mai puternice furtuni.
Descoperirea, care a fost posibilă datorită senzorilor performanți ai observatorului, a oferit noi detalii despre interacțiunile ce au loc în atmosfera furtunoasă a Jupiterului.
„Asta este ceva ce ne-a surprins complet”, a spus Ricardo Hueso, autor principal al studiului publicat pe 19 octombrie în revista Nature Astronomy. „Ceea ce am văzut dintotdeauna ca pe o ceață neclară în atmosfera Jupiterului apare acum în forme clare pe care le putem monitoriza odată cu rotația rapidă a planetei.”
Jupiter este cea mai mare planetă din Sistemul Solar și este compusă din gaze, deci este cât se poate de diferită de Pământ. Dar, la fel ca planeta noastră, Jupiter are o atmosferă stratificată.
Aceste straturi turbulente au fost observate de misiunile și cu telescoapele precedente în încercarea de a înțelege mai bine cum diferitele părți ale atmosferei interacționează între ele.
Straturile conțin și fenomene meteo precum furtuni care țin deja de sute de ani, ca Marea Pată Roșie a Jupiterului și norii de amoniac înghețat.
Cu ajutorul telescopului spațial James Webb, cercetătorii au reușit să obțină informații noi despre inelele, sateliții naturali și atmosfera planetei Jupiter.
Lungimile de undă diferite ale telescoapelor Webb și Hubble au dezvăluit structura tridimensională a norilor de furtună de pe Jupiter, iar oamenii de știință au reușit să își dea seama de viteza cu care aceste furtuni se formează.
Următoarele observații ale planetei ar putea să dezvăluie încă și mai multe lucruri despre vântul atmosferic, cum ar fi dacă viteza și altitudinea sa se schimbă cu timpul, dar și alte surprize.
„Este uimitor pentru mine că, după ani de zile de monitorizare a norilor și vânturilor Jupiterului, tot mai avem de învățat despre Jupiter”, a spus coautorul studiului Leigh Fletcher. „Jupiter are un model complicat, dar repetitiv, de vânturi și temperaturi în stratosfera sa ecuatorială.”
Conform prognozelor din prezent, forța jetului ar urma să varieze considerabil în următorii 2-4 ani. „Va fi foarte interesant să testez această teorie în anii care vin”, a mai spus Fletcher.