Neurologii de la Universitatea din Texas au descoperit o metodă prin care pot să transpună în scris activitatea creierului uman folosind aceeași tehnologie de inteligență artificială care stă la baza programului ChatGPT, scrie CNN.

Descoperirea ar putea revoluționa felul în care oamenii care și-au pierdut abilitatea de a vorbi pot comunica. Este doar una dintre funcțiile inovatoare ale inteligenței artificiale dezvoltate în ultimele luni, pe măsură ce tehnologia continuă să progreseze și pare că va afecta fiecare parte a vieții și societății noastre.

„Deci, nu ne place să folosim termenul de citire a minții”, a spus Alexander Huth, profesor asistent de neuroștiință și informatică la Universitatea din Texas. „Credem că evocă lucruri de care nu suntem de fapt capabili.”

Cercetătorii preferă termenul de „decodare a creierului” în loc de „citire a minții”.

Huth s-a oferit să fie prima persoană pe care tehnologia să fie testată și a petrecut peste 20 de ore în interiorul aparatelor de rezonanță magnetică funcțională (RMNf), ascultând clipuri audio în timp ce mașinăria realiza imagini detaliate ale activității creierului său.

Un model de inteligență artificială i-a analizat creierul și înregistrarea audio pe care o asculta și, în timp, a fost capabilă să prezică cuvintele pe care le auzea observând doar activitatea sa cerebrală.

Cercetătorii au folosit prima variantă a ChatGPT, invenția companiei OpenAI din San Francisco, care a fost dezvoltată folosind o bază de date uriașă cu cărți și site-uri online.

Analizând toate aceste date, modelul a învățat cum se construiesc propozițiile - în esență, felul în care oamenii vorbesc și gândesc. Tehnologia este încă la început și este foarte promițătoare, dar are și limitele ei, care pe unii critici s-ar putea să îi mai liniștească.

„Adevărata utilitate a acestei [tehnologii] este de a ajuta oamenii care nu pot să comunice”, a explicat Huth, care, împreună cu alți cercetători de la universitatea din Austin, crede că tehnologia va putea fi folosită de oamenii care suferă de sindromul „locked-in” (pseudocomă), victimele accidentelor vasculare cerebrale și alte persoane ale căror creiere funcționează, dar care nu pot comunica.

„Este prima demonstrație că putem avea acest nivel de precizie fără o operație pe creier”, a spus Huth.

Dar poate această tehnologie să fie folosită și în scopuri mai controversate? Ar putea fi folosită pentru a obține confesiunea unui prizonier sau pentru a dezvălui cele mai ascunse și întunecate secrete ale noastre?

Răspunsul scurt al lui Huth și a colegilor săi este nu... deocamdată.

În primul rând, scanarea creierului necesită un aparat RMNf, tehnologia AI trebuie antrenată pe creierul persoanei timp de mai multe ore înainte de a da rezultate și, potrivit cercetătorilor din Texas, oamenii trebuie să fie de acord mai întâi ca procedura să fie folosită asupra lor.

„Credem că informațiile din creierul fiecăruia ar trebui ținute secrete”, a spus și Jerry Tang, autorul principal al cercetării. „Creierele noastre sunt un fel de frontiere finale ale intimității noastre.”

Cât despre posibilitatea ca această tehnologie să ne citească mintea, Huth a spus că ea nu poate să prezică orice gând fugar sau reacție a minții noastre, ci doar „marile idei la care ne gândim”.

„Povestea pe care cineva ți-o spune, dacă încerci să spui o poveste în minte, noi am cam putea să ne dăm seama și de asta”, a explicat Huth.

Săptămâna trecută, creatorii sistemelor AI care generează conținut, printre care se numără și directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, au avertizat că dezvoltarea inteligenței artificiale fără nicio reglementare ar putea „provoca pagube semnificative lumii”.

La rândul său, Tang a spus că autoritățile trebuie să ia în serios problema „confidențialității mintale” pentru a proteja „datele creierului” - cu alte cuvinte, gândurile noastre.

Cu toate că tehnologia funcționează momentan doar în cazuri foarte limitate, situația se poate schimba în timp.

„Este important să nu avem un simț fals al securității și să ne gândim că lucrurile vor rămâne la fel pentru totdeauna”, a avertizat și Tang. „Tehnologia poate progresa și asta ar putea schimba cât de bine putem să decodăm [creierul] și dacă decodorii au nevoie de cooperarea persoanei”.