Statele membre G7 au anunţat că îşi vor respecta obligaţiile „respective” faţă de mandatul emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Însă nu toate țările G7 fac parte din CPI, Statele Unite nerecunoscând această organizație.
„În exercitarea dreptului său la apărare, Israelul trebuie să-şi respecte deplin obligaţiile faţă de dreptul internaţional în toate circumstanţele, inclusiv dreptul internaţional umanitar”, au scris marţi într-un comunicat comun miniştrii de Externe din G7, în urma unei reuniuni a Grupului în apropiere de Roma.
„Ne reiterăm angajamentul faţă de dreptul internaţional umanitar şi ne vom respecta obligaţiile respective”, subliniază ei în comunicatul citat de AFP, potrivit News.ro.
Adjectivul „respective” trimite la faptul că, spre deosebire de alte state membre ale Grupului - Canada, Franţa, Germania, Regatul Unit, Japonia şi Italia -, Statele Unite nu recunosc CPI.
Curtea Penală Internaţională - la care Israelul nu a aderat şi din care Statele Unite s-au retras - a emis săptămâna trecută mandate de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu, al fostului său ministru al Apărării, Yoav Gallant, şi al comandantului aripii armate a mişcării islamiste palestiniene Hamas, Mohammed Deif, pe care îi acuză de crime de război şi crime împotriva umanităţii.
„Subliniem că nu poate exista o echivalenţă între gruparea teroristă Hamas şi Israel”, declară statele membre G7.
O sursă apropiată negocierilor la reuniunea acestui ultim G7 prezidat de Italia a declarat că formularea din comunicat a fost atent cântărită pentru a satisface toate statele membre ale Grupului şi pentru a ajunge la un acord asupra celui mai mic numitor comun.
„Însă ceea ce s-a spus în cadrul negocierilor a fost mult mai larg şi mai strategic decât ceea ce apare în text”, precizează această sursă.
Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a cărui ţară prezidează anul acesta G7, a subliniat marţi seara că „nu toate ţările din G7 fac parte din CPI”.
„Am ajuns la o poziţie comună. Este ceea ce am cerut. Este vorba despre o cerere italiană, iar ceilalţi au răspuns pozitiv”, a adăugat el.
El a pus totodată accentul asupra unei dificltăţi a unei executări a mandatului emis de CPI.
„Netanyahu nu se va duce niciodată într-o ţară în care va putea să fie arestat”.
„Noi respectăm dreptul”, a declarat el referindu-se la Italia. Însă „trebuie să vedem ce spune dreptul şi mai înainte să înţelegem dacă cei mai înalţi lideri ai unui stat sunt protejaţi (...) şi dacă hotărârile (CPI) sunt valabile în ţări nemembre CPI”, a nunaţat el.
În afara unei vizite în Statele Unite în acest an, Netanyahu nu s-a dus în niciun stat membru G7 de la începutul războiului din Fâşia Gaza, declanşat de atacul Hamas în sudul Israelului la 7 octombrie 2023.
Acest atac a antrenat moartea a 1.207 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ întcomit de AFP pe baza unor date oficiale israeliene şi include ostaticii morţi sau ucişi în captivitate în Fâşia Gaza.
Peste 44.249 de palestinieni au fost ucişi în represalii israeliene, în Fâşia Gaza, majoritatea copii şi femei, potrivit unor date de la ministerul Sănătăţii al Guvernului Hamas, considerate fiabile de către ONU.