Tarifele reciproce anunțate miercuri de Donald Trump au lovit China cu o creștere de 34 de puncte procentuale. Nici cei care au încercat să cedeze, în loc să riposteze, nu au fost cruțați. Unele țări sunt mai afectate decât altele, dar Washingtonul a pus practic întreaga Asie în aceeași barcă tarifară, scrie Reuters.

Japonia primește o taxă de 24%, în ciuda rolului său de pilon geopolitic al Americii în regiune și a investițiilor masive ale giganților precum SoftBank. Numeroasele baze militare americane din Coreea de Sud nu au ajutat-o să evite o taxă de 26% și nici rolul vital al Taiwanului în furnizarea de semiconductori pentru giganții din Silicon Valley, nici promisiunea Taiwan Semiconductor Manufacturing de a investi în producția de cipuri din SUA, nu au împiedicat o creștere de 32% a tarifelor.

Măsura lovește puternic și așa-numita strategie „China plus unul” adoptată de țări precum Vietnam, care acum se confruntă cu tarife de 46%, aproape la același nivel cu a doua cea mai mare economie a lumii, din care reexportă bunuri finite către cumpărătorii americani. Acest lucru va afecta și mai mult exportatorii chinezi, care ajunseseră să se bazeze pe redirecționarea mărfurilor prin Asia de Sud-Est și investiseră în fabrici acolo.

Dar s-ar putea deschide o oportunitate pentru India, care dorește să își extindă sectorul manufacturier. Națiunea sud-asiatică se confruntă cu o taxă mai mică, de 27%, iar barierele ridicate impuse investițiilor chineze i-ar putea susține atractivitatea ca bază de producție ieftină pentru aprovizionarea SUA. Totuși, cele mai multe companii globale vor ezita să-și reconfigureze lanțurile de aprovizionare până când nu vor vedea mai multă stabilitate în politica comercială.

Optimiștii ar putea spera că partenerii vor putea negocia cel puțin inversări parțiale înainte ca tarifele să intre în vigoare pe 9 aprilie sau în lunile următoare. Dar tarifele americane în era Trump sunt extrem de greu de modificat, iar condițiile stabilite în ordinul executiv al președintelui, care cer concesii semnificative în materie de comerț și securitate, fac ca negocierile să nu ducă la rezultate pozitive.

Toate acestea par să joace în favoarea Chinei, care caută să își consolideze rolul de susținător implacabil al comerțului liber, în contrast cu America lui Trump, o piață uriașă, aproape imposibil de înlocuit. Totuși, opoziția Beijingului față de barierele comerciale merge mână în mână cu necesitatea de a menține în funcțiune sectorul său vital de export, pentru a preveni creșterea șomajului și o încetinire economică și mai accentuată.

Citește și Prima reacție a Chinei după ce Trump a anunțat că impune noi taxe vamale 

Restul Asiei ar putea acum să se confrunte cu un val uriaș de mărfuri chineze ieftine care ar putea torpila fabricile locale, forțând statele să decidă dacă își ridică propriile bariere comerciale protecționiste.

Principalele piețe bursiere din regiune au scăzut joi, fiind conduse de o scădere de 3% a indicelui japonez Topix, în timp ce investitorii analizau impactul pe termen scurt și lung. Realitatea dură este că nu există un refugiu sigur în Asia, iar furtuna a început deja.

Președintele american Donald Trump a anunțat tarife de retorsiune pe 2 aprilie, cu o taxă de bază de 10% pentru toți partenerii comerciali, dar a vizat cu majorări mai mari pe cei cu cele mai mari dezechilibre comerciale, inclusiv 34% pentru China, 32% pentru Taiwan, 24% pentru Japonia și 46% pentru Vietnam.

Ordinul executiv al lui Trump amenință cu tarife și mai mari țările care ripostează și avertizează că acestea ar putea crește dacă producția manufacturieră americană se deteriorează.

Totuși, există și o portiță care permite reducerea taxelor dacă partenerii comerciali „iau măsuri semnificative pentru a remedia aranjamentele comerciale inechitabile și se aliniază suficient cu SUA în materie de economie și securitate națională”.