Noile tarife comerciale impuse de SUA ar putea împinge cea mai mare economie a Europei într-o recesiune, a avertizat joi preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, în contextul dezbaterilor din Germania privind o posibilă reformă a politicilor fiscale, transmite Reuters.
„Acum trăim într-o lume cu tarife comerciale, aşa că ne-am putea aştepta la o recesiune în acest an, dacă aceste tarife vor fi implementate cu adevărat”, a declarat Nagel într-un interviu acordat BBC.
Taxele suplimentare impuse de SUA ameninţă să agraveze stagnarea economică a Germaniei, care deja a înregistrat doi ani consecutivi de contracţie, afectată de impactul pandemiei de Covid-19 şi de criza energetică generată de sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, în urma invaziei sale în Ucraina.
La doar câteva luni după ce inflaţia şi ratele dobânzilor au început să scadă în zona euro, revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump şi strategia sa protecţionistă bazată pe tarife comerciale afectează pieţele şi relaţiile comerciale dintre SUA şi Uniunea Europeană.
Miercuri, Uniunea Europeană a ripostat la taxele de 25% impuse de SUA asupra importurilor de oţel şi aluminiu printr-un pachet de contra-tarife, care va afecta mărfuri americane în valoare de 26 miliarde de euro (28,26 miliarde de dolari) începând din aprilie.
„Aceasta nu este o politică bună”, a spus Nagel, avertizând asupra „schimbărilor tectonice” din economia globală. El a subliniat că administraţia Trump ar trebui să înţeleagă că „preţul cel mai mare al acestor tarife va fi plătit chiar de americani.”
Germania, al treilea cel mai mare exportator din lume conform datelor din 2023, este deosebit de vulnerabilă la tarifele impuse de SUA, având în vedere că Statele Unite reprezintă cea mai mare piaţă de export pentru produsele germane. Sectorul auto şi cel al echipamentelor industriale sunt cele mai expuse riscurilor comerciale.
Exporturile de bunuri şi servicii au reprezentat 43,4% din PIB-ul Germaniei în 2023, conform datelor Băncii Mondiale. În plus, surplusul comercial al Germaniei, de obicei foarte ridicat, a scăzut recent la 16 miliarde de euro în ianuarie, faţă de 20,7 miliarde de euro în decembrie, potrivit Oficiului Federal de Statistică.
Această incertitudine generată de noile tarife vine într-un moment critic, în care ţările UE se pregătesc să relaxeze regulile bugetare pentru a finanţa noi cheltuieli de apărare.
Săptămâna trecută, Uniunea Europeană a prezentat planul „ReArm”, care ar putea mobiliza aproape 800 miliarde de euro pentru cheltuieli militare, în contextul nesiguranţei privind sprijinul SUA pentru Ucraina.
Agenţia de rating Fitch a avertizat joi că acest plan riscă să reducă marja de siguranţă a ratingului AAA al UE din cauza creşterii datoriei, deşi nu va duce la o retrogradare imediată.
În Germania, conservatorii conduşi de Friedrich Merz, favoritul pentru funcţia de cancelar în viitorul guvern, au propus reformarea mecanismului fiscal cunoscut drept „frâna datoriei” pentru a permite creşterea cheltuielilor pentru apărare. Această propunere a dus la o creştere a randamentelor obligaţiunilor germane şi la un avans pe pieţele de acţiuni.
Planul include şi un fond de 500 miliarde de euro pentru infrastructură, însă întâmpină opoziţie din partea Partidului Verde. Conservatorii vor trebui să convingă Partidul Social Democrat (SPD), potenţialul partener de coaliţie, pentru a obţine majoritatea de două treimi necesară pentru modificarea constituţiei.
Înaintea sesiunii parlamentare de joi dedicate dezbaterii reformei fiscale, reprezentanta Partidului Verde, Britta Hasselmann, a criticat planul, semnalând „lacune serioase” în alocarea fondurilor pentru combaterea schimbărilor climatice. Votul decisiv asupra proiectului de lege este aşteptat pe 18 martie.
Conform unei analize Deutsche Bank, este puţin probabil ca reforma să treacă fără dificultăţi prin Parlament. Totuşi, analiştii băncii estimează că un compromis ar putea menţine stimulul fiscal prognozat la 3-4% din PIB până în 2027.
Un scenariu posibil ar fi adoptarea separată a măsurilor privind apărarea şi „frâna datoriei”, urmând ca proiectele de infrastructură să fie negociate ulterior de un nou Parlament. În acest caz, pachetul de infrastructură ar putea fi reorientat mai mult spre locuinţe sociale, conform estimărilor Deutsche Bank.