Ministrul mediului, Barna Tanczos, a declarat, marți, că nu elimina nici vinul, nici alte produse din Sistemul de Garanție-Returnare. Tanczos a precizat că sistemul se va păstra „așa cum este gândit, construit” și că va „genera o eficiență de peste 90% la recuperarea ambalajelor”.

„Daţi-mi voie să subliniez un lucru: nu sunt de acord şi nu vom fi de acord ca în această etapă sau într-o etapă viitoare vreun ambalaj sau vreun tip de produs să fie eliminat din SGR.

Există deja discuţii în Parlament, ştie toată lumea, există un lobby de a restrânge tipurile de produse care intră în sistemul SGR. Ministerul nu va fi de acord, nu vom elimina nici vinul, nici alte produse şi vom păstra sistemul aşa cum este gândit, construit, pentru că este un sistem viabil în forma aceasta şi va genera o eficienţă de peste 90% la recuperarea ambalajelor.

Durează între 2 ani şi 3 ani implementarea unui sistem de genul acesta în orice ţară. În România, am avut un an cu foarte multe discuţii, anul 2020, care la prima vedere poate să pară un an pierdut, dar eu zic că principalul câştig din acea perioadă este faptul că, astăzi, la masa celor care iau decizii, care finanţează şi care garantează că acest sistem va funcţiona, stau cei mai mari producători de băuturi de tip sau băuturi care intră în categoria SGR şi stau cei mai mari retaileri.

Şi stau la aceeaşi masă şi lucrează împreună pentru a implementa acest sistem. Chiar dacă a durat luni de zile acest acord sau naşterea acestui acord, astăzi toată lumea trage la aceeaşi căruţă, în aceeaşi direcţie, şi este secretul reuşitei, secretul succesului în acest domeniu”, a afirmat ministrul mediului, la cea de-a X-a ediţie a evenimentului anual al industriei de bere - Berea face cinste României - derulat sub titlul „Mai mult decât bere. De la cereale la pahar - sinergii şi provocări”.

Potrivit acestuia, în România ajung pe piaţă în jur de 6 miliarde de ambalaje care intră în acest sistem de garanţie-returnare.

„O să fim printre cele mai mari, printre primele ţări cu o piaţă mare care vor implementa un sistem SGR. De ce spun asta? Pentru că state membre UE cu un număr de câteva sute de milioane de ambalaje care ajung pe piaţă anual au implementat deja sisteme similare.

Dar cu siguranţă toată lumea înţelege care este diferenţa între 300 de milioane de ambalaje anual sau 6 miliarde de ambalaje anual care ajung pe piaţă.

Şi, în România, conform estimărilor actuale, ajung pe piaţă în jur de 6 miliarde de ambalaje care se încadrează în această categorie, de 0,1 litri până la 3 litri sticlă, PET şi doze de aluminiu, băuturi alcoolice, vin, bere, băuturi răcoritoare şi băuturi spirtoase”, a susţinut el.

Tanczos Barna a subliniat că acest sistem va fi implementat din nou în România la sfârşitul anului viitor.

„Vin dintr-o zonă, dintr-o regiune unde berea este la ea acasă, din Ciuc. (...) Este un produs important pentru economia locală şi acest impact pozitiv economic fără doar şi poate şi în mod inevitabil produce şi un impact negativ asupra mediului, dacă nu prin altceva, prin ambalajele care odată cu produsele ajung pe piaţă şi ele trebuie recuperate din piaţă de producătorul care le generează, le pune pe piaţă.

Din acest motiv, legislaţia de mediu prevede foarte clar că responsabilitatea recuperării din piaţa a acestor ambalaje este în sarcina producătorilor şi sunt diverse metode, diverse forme, diverse soluţii prin care producătorii îşi îndeplinesc această obligaţie.

Una dintre cele mai eficiente în domeniul ambalajelor de băuturi alcoolice, non-alcoolice, răcoritoare, care s-a dovedit a fi eficientă şi cu un randament foarte mare este sistemul de garanţie-returnare. Nu este un o noutate pentru România. Cândva, acum vreo 30 de ani, sistemul funcţiona perfect. Am renunţat din păcate, la acest obicei ca, în schimbul unei garanţii, să aducem înapoi ambalajele la punctul de preluare sau la magazin sau cum se numeau atunci pur şi simplu colectorii de ambalaje.

Se reintroduce acest sistem în România prin SGR, prin această garanţie de 50 de bani care poate fi recuperată de fiecare dată când un ambalaj PET de sticlă sau de aluminiu se returnează în punctul de preluare. (...) Sunt convins că anul viitor, la sfârşitul anului, vom avea în România un sistem de SGR funcţional”, a spus ministrul mediului.

El a explicat că punctul de preluare poate fi un punct automat, unde sistemul verifică ambalajul, certifică practic apartenenţa ambalajului de sistemul SGR şi emite un bon valoric, care după aceea poate fi transformat în bani sau poate fi valorificat în magazinul respectiv, sau un punct de preluare manual, unde ambalajele pur şi simplu se strâng în nişte saci special dedicaţi şi, printr-o logistică de colectare, vor ajunge la unităţile de numărare şi se certifică apartenenţa acelor ambalaje de sistemul SGR.

„Anul viitor sunt convins că putem să pornim primele centre de numărare şi, cu siguranţă, dacă se mobilizează şi magazinele mici, sunt sprijinite şi de autorităţile locale şi se iau câteva decizii importante, în cel mai scurt timp posibil în cadrul RetuRO, atunci putem să terminăm sistemul până atunci, până la 30 noiembrie (2023 - n. r.)”, a adăugat Tanczos Barna, care a subliniat că un punct de preluare manual se face relativ uşor, deci nu trebuie investiţie.

În opinia sa, avantajul punctelor manuale este că se pot organiza din punct de vedere infrastructură mult mai uşor decât "o investiţie sau un container care are 2-3 automate, 2-3 RVM-uri" (Reverse Vending Machines).

„Avantajul RVM-ului este că face identificarea ambalajului fără a fi nevoie după aceea de alte proceduri, dar ambele variante de preluare au avantaje, dezavantaje”, a mai adăugat ministrul mediului.