Susținătorii unei lovituri de stat din Niger au jefuit și au incendiat sediul partidului de guvernământ din capitala Niamey, joi, după ce șeful armatei și-a declarat sprijinul pentru puciul organizat de garda prezidențială, scrie Reuters.
Coloane de fum negru s-au înălțat din clădire, a relatat un reporter Reuters, după ce sute de susținători ai loviturii de stat s-au adunat în fața Parlamentul, iar în drumul lor au atacat sediului partidului de guvernământ. Poliția i-a împrăștiat cu gaze lacrimogene.
Mulțimea a cântat muzică pro-armată. Unii au fluturat steaguri rusești și au scandat sloganuri anti-franceze, reluând un val tot mai mare de resentimente față de fosta putere colonială Franța și influența acesteia în regiunea Sahel.
„Întotdeauna am crezut în acțiunile armatei și de data aceasta suntem alături de ei. Pentru noi aceasta este o bucurie”, a spus Boubacar Hamidou, un activist pentru drepturile omului care s-a aflat printre mulțimea din afara Parlamentului.
Într-o declarație semnată de șeful statului major, armata a declarat că „a decis să adere la... declarația” făcută de soldați care au anunțat într-un discurs televizat târziu în noapte că l-au deposedat de putere pe președintele Mohamed Bazoum.
Șeful statului major a adăugat că prioritatea sa este evitarea destabilizarii țării și trebuie să „păstreze integritatea fizică” a președintelui și a familiei sale și să evite „o confruntare mortală... care ar putea duce la o baie de sânge și ar putea afecta securitatea populației”.
Nu este clar cine va prelua puterea de la Bazoum. Garda prezidențială, care este recrutată din forțele armate și de obicei protejează președintele și anturajul acestuia, este condusă de generalul Omar Tchiani.
Juntele din Mali și Burkina Faso, țări vecine, s-au apropiat de Rusia de când au preluat conducerea, în 2020, respectiv 2022, și au rupt legăturile cu aliații tradiționali occidentali.
Din moment ce relațiile occidentului cu juntele militare s-au răcit, ducând la retragerea trupelor străine, rolul Nigerului devenise din ce în ce mai important pentru puterile occidentale care ajutau la lupta împotriva unei insurgențe violente în regiune. Franța a mutat trupe din Mali în Niger anul trecut.
Citește și Cum a reușit Putin să îi alunge pe francezi din Africa. Parisul a cedat în fața dezinformării rusești și a mercenarilor Wagner
Colonelul Amadou Abdramane, care a anunțat lovitura de stat la televiziunea publică, flancat de alți nouă ofițeri, a declarat că forțele de apărare și de securitate au acționat ca răspuns la deteriorarea securității și proasta guvernare.
Nesiguranța a rămas o problemă de când Bazoum a fost ales în 2021, deoarece o insurgență jihadistă care a prins rădăcini în Mali în 2012 a câștigat teren, ucigând mii de oameni și strămutând peste 6 milioane în Sahel.
„Sperăm că armata care va veni la putere va rezolva criza de securitate. Astăzi terorismul a dezrădăcinat atât de multe sate... copiii noștri au devenit văduve și nepoții noștri orfani”, a spus Hadjia Aiss, o femeie în vârstă care se afla printre mulțimea din afara Parlamentului.
Franța a aterizat o aeronavă militară în țară joi dimineață, în ciuda închiderii spațiului aerian impus peste noapte, a declarat Abdramane, un membru al forțelor aeriene.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea ministerelor franceze de externe și apărării.
Anterior, deoarece oficialii occidentali au declarat că statutul tentativei de lovitură de stat din Niger este neclar, Bazoum și ministrul de externe Hassoumi Massoudou au cerut forțelor democratice din țară să reziste la acapararea puterii.
Puciul din Niger ar fi a șaptea lovitură de stat din Africa de Vest și Centrală din 2020.
Joi, Uniunea Africană, blocul regional vest-african ECOWAS și Germania au condamnat lovitura de stat.
Lovitura de stat a început miercuri, când niște gardieni de la palatul prezidențial din Niamey l-au reținut pe președinte în interiorul palatului.
Abdramane a anunțat joi că toate activitățile partidelor politice au fost suspendate până la noi ordine.
Președintele Bazoum a promis, într-un mesaj pe rețelele sociale, că va proteja democrația câștigată „cu greu”.
Frustrarile legate de eșecurile statului de a preveni atacurile asupra orașelor și satelor au provocat parțial două lovituri de stat în Mali și două în Burkina Faso din 2020.