Anul viitor ar putea veni cu scumpiri în lanț. Deși a promis contrariul, Guvernul vrea să crească TVA-ul la toate produsele pentru care în prezent se aplică o cotă redusă de taxare, cu mici excepții. Învățământul ar putea costa mai mult, dar și activitățile de recreere, concertele și festivalurile. Și vacanțele vor fi mai scumpe, după ce TVA-ul aplicat hotelurilor și restaurantelor va crește de la 9 la 19%.
Andreea Ghiorghe, jurnalistă Digi24: „Surse din interiorul Guvernului spun ca planul Executivului, de la anul, ar fi să majoreze taxa pe valoare adăugată pentru mai multe categorii de produse, pentru a aduce bani la buget. Într-adevăr, politicienii au tot dezmințit scenariile economiștilor, că TVA-ul ar crește pana la 21%, însă vin cu altă variantă - să nu mai existe cote reduse de TVA, adică de 5 și 9% cum avem în prezent, ci toate produsele să aibă TVA de 19%.
Exceptate de la această regulă vor fi, spun surse, alimentele și medicamentele, care ar rămâne la 9%, dar și lemnele de foc, cu TVA de 5%. Scumpiri vor fi însă în toate celelalte sectoare. Vacanțele ar urma să coste mai mult, pentru că TVA-ul pentru hoteluri și restaurante ar urma să crească de la 9 la 19%. La fel și concertele și festivalurile.
Învățământul, la fel, se va scumpi și el. Pentru că manualele școlare și cărțile vor avea și ele TVA crescut de la 5% cât este în prezent. Și energia termică, irigațiile, sau panourile fotovoltaice vor fi mai scumpe de la anul, pentru că li s-ar aplica același regim.
Surse spun că își vor justifica această decizie spunând că este o recomandare europeană, aceea de a uniformiza TVA-ul în toate domeniile de activitate. Cert este că această măsură va fi doar una dintr-un lung șir de măsuri pe care le vom vedea luate după alegeri, sau începând cu anul viitor, pentru a reduce gaura bugetară, care este în creștere”.
Consiliul Fiscal (CF) îşi menține estimarea că România va încheia 2024 cu un deficit bugetar cash de 8%, în opinia publicată în luna septembrie privind proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat, potrivit Digieconomic.
România înregistrează unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din Uniunea Europeană, iar faptul că și alte 7 țări au intrat sub incidența procedurii de dezechilibru excesiv „nu trebuie să fie un confort pentru autoritățile noastre”, arată CF.
România suferă de sindromul „deficitelor gemene”, cu dezechilibre externe (de balanță comercială și de cont curent) mari, cu finanțare considerabilă prin împrumuturi externe. Țara noastră are cel mai mare deficit de cont curent ca pondere în PIB între țările din Centrul și Estul Europei și nici nu este în zona euro, implicând astfel un risc valutar.
„Având în vedere negocierile Guvernului cu Comisia Europeană privind planul bugetar-structural al României, în contextul noului cadru de guvernanță economică din Uniunea Europeană, nu este exclus ca unele cheltuieli să fie diminuate mai mult și să consemnăm un deficit sensibil sub 8% din PIB. Pe de altă parte, o subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”, arată documentul.
Citește mai mult AICI